Fostul ambasador Zuckerman face legea prin România pe persoană fizică/ Principalele sisteme de siguranță națională – CSAT, SRI și SIE certate de așa ziși specialiști pe motiv că verifică prea temeinic investițiile străine directe/ Director adjunct din Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică demis din cauza declarațiilor fostului ambasador al SUA la București/ Suspiciuni rezonabile de afiliere indirectă ale lui David H. Carstens, un pensionar militar american uitat prin România, la grupuri de influență posibil susținătoare a unor organizații teroriste din Orientul Mijlociu/ Pe acțiunile BERD ale Portul Giurgiulești se luptă Guvernul României cu un grup de afaceriști obscuri din Rusia, Bulgaria și Republica Moldova/ Pericol de lovitură de stat în Republica Moldova/ Flota „neagră” a Rusiei de contrabandă cu produse petroliere era înmatriculată în Republica Moldova/
S-a trezit fostul ambasador al SUA la București, respectabilul actualmente pensionar Adrian Zuckerman, să picteze în culori nu prea potrivite anumite instituții ale statului Român. Pe motiv de nu e bine și știe el cum trebuie făcută treaba. Acum, trebuie să înțelegem de ce acest personaj literalmente toxic mai consuma aerul pe aici. Păi el, pe persoană fizică, acum se ocupă de lobby și advocacy pentru cine plătește mai bine. Și cine plătește mai bine? Păi pot fi companii americane, rusești, arabe. Efectiv oricine stă cu banuțul în mână și e mesmerizat de vorbele fostului ambasador care face și drege prin ministerele și instituțiile din România. Pe persoană fizică, normal. Unde mai pui faptul că dacă-l asculți, ajungi la concluzia că e „miezul din dodoașcă” și reprezintă nici mai mult nici mai puțin decât politica Statelor Unite. Și mai apar și diverși așa ziși specialiști care se dau cu capul de pereți spunând că ar cam trebui CSAT, SRI, SIE și Comisia Pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe să o lase mai moale cu avizele că doar n-o să verificăm noi acum investițiile străine, că se supără investitorii de la atâtea verificări din rațiuni de stat. Că doar n-o să ne folosească la nimic dacă banii pentru investiții sunt liciți sau iliciți, sau dacă sunt fonduri provenite din contrabandă, spălare de bani sau trafic de droguri și carne vie.
Una dintre găselnițele a actualului pensionar gonflat de importanța fostului post ocupat în România? Atacul la Manuela Catrina, Directorul adjunct al Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) – „Zuckerman a declarat, în cadrul conferinţei Tech Dialogues: IT & Medicine, organizată de Romanian American Chamber of Commerce – IT Chapter, la sfârşitul lunii mai, că „persoana care este numărul 2 în DNSC este o susţinătoare a comuniştilor chinezi, susţine Huawei, susţine Lenovo”. – link aici. Rezultatul acestei ieșiri a pensionarului de America? Catrina a demisionat din funcție. Ce înseamnă asta? Păi asta însemnă că datorită acestui pensionar uitat de americani prin România, se periclitează o relație pe securitate cibernetică cu China clădită în extrem de mulți ani de muncă. Asta a dorit Departamentul de Stat al Statelor Unite? Punem pariu că nu. Am fi curioși să aflăm ce spun serviciile de informații chineze de nenea pensionarul.
Într-un context internațional complicat, astfel de acțiuni pot avea consecințe negative asupra cooperării bilaterale și a eforturilor comune de a asigura securitatea cibernetică, atât de vitală în lumea de astăzi.
Mai mult, acest incident arată cât de ușor poate fi destabilizată o carieră solidă prin acuzații nefondate, în special atunci când acestea sunt lansate de persoane cu o influență trecută, dar încă suficientă pentru a provoca valuri. Catrina, cunoscută pentru profesionalismul său și dedicarea în domeniul securității cibernetice, a fost pusă într-o poziție imposibilă, forțată să aleagă între a continua să își servească țara în ciuda atacurilor sau a demisiona pentru a proteja integritatea instituției.
Demisia ei nu este doar o pierdere pentru DNSC, ci și un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate de securitate cibernetică din România. Este un avertisment că politica și jocurile de putere pot submina eforturile de ani de zile ale experților care lucrează pentru a proteja infrastructurile critice ale țării. În același timp, această situație riscă să slăbească parteneriatele internaționale esențiale, care se bazează pe încredere și colaborare de lungă durată.
Așadar, în loc să se consolideze poziția României pe harta securității cibernetice globale, acest incident riscă să o submineze, afectând atât relațiile bilaterale, cât și prestigiul profesional al celor implicați. Totul pentru că un fost diplomat american, aflat acum într-o poziție marginală, a decis să facă acuzații nejustificate, destabilizând o echipă ce era 100% dedicată și afectând un sector extrem de important pentru securitatea națională.
Ne întrebăm cam cât a încasat pensionarul nostru pentru această ispravă? Și de la cine? Practic cine avea interes să pună vuvuzela trecută să glăsuiască?
Zuckerman își permite, pe persoană fizică, să facă aprecieri. Da, în România există freedom of speech. La fel cum și publicației noastre îi este garantat dreptul de a spune. Interesant este altceva. Interesant este că Zuckerman spune și instituțiile execută. Ca să nu se supere…habar n-avem cine să se supere pentru că, repetăm, pensionarul e pe persoană fizică, uitat pe aici de compatrioții lui, leșinat să facă ceva bani. Și în loc ca în România regula să o facă LEGEA prin instituțiile abilitate, politicul se ploconește în fața fostului ambasador și distruge relații construite cu greu în timp. Oare SRI ce zice? Dar CSAT? Dar Zuckerman de ce nu zice că acesta este practic un amestec al statului în interese comerciale private? Dar cei care avizează investițiile străine?
Statul Român stă drepți în fața unui pensionar uitat pe aici de americani în timp ce serviciile de informații înghit în sec?
Păi cam asta înțelegem din ceea ce se întâmplă. Și nu înțelegem dacă s-a plătit factura de cazare și protocol de la hotelul New Montana din Sinaia. Că așa se aude prin piața agroalimentară din Sinaia că nu s-a plătit și că a băgat în servietă. Cică la Sinaia fotografiile ar fi color și ambientul…montan.
Tot așa s-a ridicat Zuckerman pe două picioare și a criticat Ministerul Apărării Naționale și Instituția Președinției României pentru că n-am trimis bateria Patriot în Ucraina. Și repede trebuia trimisă. Cum a zis pensionarul? „Adrian Zuckerman a insistat însă că România a făcut o promisiune și nu s-a ținut de ea, adăugând că și în trecut Bucureștiul a fost în discuții să dea avioane ucrainenilor, dar că a invocat durata lungă de pregătire a piloților și a amânat sine die acest eventual ajutor, mai spune DW.” – link aici .
Păi bre, americane, măi Zuckerman, măi, tu pe cine reprezinți de te preiau site-urile de știri? A venit vreun comunicat oficial de la Ambasada Statelor Unite și era semnat de tine? Păi tu când deschizi gura faci reclamă la necaz. Alo, ambasada, ați uitat un pensionar pe aici prin România care deschide gura pe persoană fizică și face curent.
Dar stai așa, asta nu e tot. Mai bântuie pe aici un pensionar american care-și exprimă părerile, făcând deservicii imense Statului Român. Despre el ziceam într-un articol din luna aprilie – link aici– că „Alt specimen la fel de invizibil pentru autoritățile din România este Colonelul în rezervă David H. Carstens, veteran U.S. Army. Care se învârte prin România spunând că e rezident CIA. Bine, omul se ocupă de lobby și advocacy pe lângă companiile românești și străine, încercând să-și facă diferite intrări pe la, atenție, Consiliul Concurenței, ANAF și Vamă. Ba chiar, anumite surse ne-au indicat faptul că din când în când mai rupe și uși pe la ministere, acolo unde e primit cordial de demnitari de rang înalt ai Statului Român.
Numai că despre acest personaj ni s-a spus să „spunem” că nu are legătură cu CIA ( acolo sunt angajați oameni serioși). Și că e cam de capul lui, reprezentând de fapt niște grupuri de interese care au în spate bani rusești și de prin Peninsula Arabiei, el folosindu-se de faptul că e veteran al U.S. Army și asociind în discuții și o apartenență oarecum neoficială la CIA. În plus, activitățile de lobby și advocacy pe care acest personaj le desfășoară se traduc în limba română ca trafic de influență.
Mai nou se pare că acest personaj s-a învârtit și pe la Cluj intervenind în achiziția de aparatură medicală destinată viitorului Spital Regional Cluj, punându-și la dispoziție cu generozitate agenda și având opinii despre anumite aparate, mai mult, contrazicându-se cu medici specialiști. Bine, noi știm că atunci când e de făcut niște dolărei, corpurile americanilor sunt diferite de cele ale românilor, ba chiar și medicina e diferită în Statele Unite față de România.”
Acum e momentul să devoalăm o chestie auzită pe sub masă dintr-un dialog purtat între niște personaje supărate foc de eficiența acestor americani uitați pe aici. Unul dintre personaje chiar se jura că are niște informații din Nicosia (Cipru), de la niște „băieți” bine informați care spun despre David. H. Carstens ar ocupa nici mai mult nici mai puțin decât funcția de director executiv al companiei NSSGI Management LTD care aparține lui Tarek Daoud, personaj aflat sub control dublu, sirian și iranian. Tarek Daoud una dintre persoanele extrem de influente în zona Libanului care sprijină facțiunile anti israeliene și anti americane printre care Hezbollah și Hamas. Conform surselor, Tarek Daoud nu este străin nici de relații de afaceri cu diverși oligarhi ruși și nici de banii dispăruți din Victoria Bank din Republica Moldova.
Acum, noi nu știm sigur acest aspect, poate fi chiar o dezinformare voită, poate n-am auzit bine. Sau poate am auzit ce am vrut, pentru că așa e cu surdul, nu le aude, dar le potrivește.
Oricum acest lucru ar fi extrem de grav dacă ar fi adevărat pentru că ar pune în aceeași barcă reprezentanți ai lumii arabe despre care există suspiciuni că ar fi sponsori ai grupărilor teroriste cu foști deținători de informații militare clasificate și cu mafia transfrontalieră de origine filo rusă. Numai IDF le mai poate descâlci aceste îmbârligături cu spioni, bani negrii și alte nenorociri. Noi ne-am hotărât să le cerem niște informații pe legea 544, poate funcționează și ne lămuresc.
Acum e momentul să atacăm o altă problemă gravă dacă tot am zis ceva de ruși.
Guvernul României vrea să achiziționeze acțiunile deținute de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare la Portul Giurgiulești. Cu alte cuvinte, România vrea să fie acționar al portului de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul Republicii Moldova. „Executivul va constitui o echipă pentru iniţierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale ”Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa, a acţiunilor integrale deţinute, prin Danube Logistics SRL, de către BERD, la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova.” – link aici.
Toate bune și frumoase, ura și bravo România, începem să contăm din punct de vedere economic și facem achiziții de active în afara granițelor, sporind capacitatea de trafic de mărfuri al navelor maritime prin achiziția de acțiuni ale unui port.
Numai că la acest capitol avem 3 probleme pe care le vom trata pe rând.
Prima. Situația absolut aiuritoare prin care BERD a devenit proprietar al unei părți din acțiunile Portului Giurgiulești. Presa din Republica Moldova scrie chiar că „BERD, după ce a preluat Portul Giurgiulești prin escrocherii, caută să-l vândă: Guvernul confirmă planurile de vânzare” – link aici . Povestea are de toate – modificări legislative ce privesc spălarea de bani, sume infime de achiziție, acuzații de fraudă, procese internaționale, scheme de ascundere a acționariatului prin companii înmatriculate în paradisuri fiscale. O situație identică cu terminalul „Octogon” din Portul Midia-Năvodari, inclusiv la datoriile uriașe către stat, pentru care există suspiciuni rezonabile că se va vinde ce nu e. Adică există faptic, dar nu există acte pe el, un fel de uite Dana, nu e Dana. Portuară. Cert e că acțiunile BERD sunt de vânzare și Guvernul României le poate achiziționa.
A doua
A doua și cea mai gravă. Conform România Europa Liberă – link aici – „Guvernul român luptă cu doi miliardari din Bulgaria pentru cumpărarea Portului Giurgiulești din R. Moldova”. „MBF Port Burgas operează două terminale din Portul Burgas (sudul Bulgariei) și face parte din Navigation Maritime Bulgare (Navibulgar). Până în 2008, Navibulgar a fost cea mai mare companie de transport maritim deținută de guvernul de la Sofia.
După privatizarea companiei de stat, Navibulgar a ajuns în portofoliul fraților Kiril Domuschiev (55 ani) și Georgi Petrov Domuschiev (52 de ani), apropiați ai fostului premier Boyko Borisov.
Cei doi miliardari au fondat în 2003 conglomeratul Advance Properties, care are investiții în domeniul farmaceutic și în imobiliare, precum și în transportul maritim și al operațiunilor portuare, potrivit site-ului de prezentare.
La secțiunea parteneri este trecut un singur nume: Clinton Global Initiative, o organizație non profit înființată în 2005 de fostul președinte american Bill Clinton. Advance Properties s-a alăturat acestei fundații în 2022.” În imagine îl vedem pe unul dintre bulgari alături de fostul președinte american Bill Clinton.
Mișto sau ce?
Surse din cadrul serviciilor de informații moldovenești și bulgare au transmis faptul că afaceriștii bulgari au promis dublu decât ar plăti Guvernul României. Pentru că dacă aceștia ar administra portul Giurgiulești sau terminalul „Octogon” din Portul Midia-Năvodari , ar deschide poarta larg mafiei moldo-ucraineană-bulgară-rusă, extrem de interesată de contrabandă cu orice, inclusiv cu produse petroliere și GNL, droguri de mare risc, țigări, parfumuri și haine falsificate. Ori, este de notorietate dorința exprimată de Kremlin de a achiziționa prin orice mijloace active portuare la Marea Neagră și pe Dunăre, inclusiv achiziția cu foarte mare cântec și contrar normelor legale a terminalului GPL din Portul Midia Năvodari. Practic, prin această achiziție a Portului Giurgiulești, gașca formată la Burgas, gașcă ce-i include pe fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, pe fugarii Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Vaceslav Platon și Constantin Păpușoi, și-ar extinde afacerile negre și ar exploata o vulnerabilitate a sistemelor de guvernământ în ceea ce privește lupta cu contrabanda, traficul de droguri și spălarea de capitaluri evaporate de la Victoria Bank din Republica Moldova și plimbate prin offshore-uri prin Cipru.
Presiunile politice și financiare sunt gigantice din partea acestei găști. Mai ales că au acces la fonduri aproape nelimitate, majoritatea duse la dispoziție cu generozitate și viu interes de Moscova. Plus tot sistemul birocratic bulgar, construit după chipul și asemănarea Kremlinului.
Și tot conform surselor din serviciile de informații, sunt avansate sume extrem de mari de bani proveniți din activități ilegale pentru o lovitură de stat în Republica Moldova cu ajutorul Kremlinului, pentru demiterea Maiei Sandu.
Și ar mai fi ceva ce ține de Republica Moldova – „Flota rusă din Moldova „se evaporă”. Companiile își șterg urmele” – link aici. „ (…) pe 7 august 2024, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, condus de premierul Dorin Recean, a decis ca cele 12 companii implicate în administrarea flotei de peste 20 de tankere care transportau petrol rusesc să fie înștiințate de Agenția Servicii Publice. Aceste companii trebuie să prezinte documente și informații detaliate despre proprietari, sursa și valoarea investițiilor, activitățile desfășurate, situațiile financiare, precum și cazierele judiciare ale asociaților și beneficiarilor.
Aceste măsuri vin ca parte a eforturilor autorităților de a clarifica și a trage la răspundere entitățile implicate în această rețea complexă, cu implicații asupra securității energetice și economice a Republicii Moldova.” Cu alte cuvinte – flota rusă care transporta ilegal petrol rusesc aparținea unor companii moldovenești. Unde au fugit ele? În Azerbaidjan, în Cipru și în Bulgaria, la Burgas. Domnilor ambasadori , atât ai Republicii Moldova cât și a României, unde sunteți? Ce jocuri faceți?
Cum se numește asta? Război economic pe viață și pe moarte. Război economic în care sistemele politice, guvernele, serviciile de informații, instituții de stat sunt efectiv corupte și anulate, sume exorbitante de bani sunt alocate pentru manipularea piețelor, influențarea deciziilor politice și controlul resurselor critice. Acesta este un război economic total, în care fronturile nu sunt delimitate de granițe geografice, ci de interese financiare și putere. Este o luptă fără scrupule, unde marile corporații și elitele financiare își folosesc resursele pentru a-și impune voința, chiar și în detrimentul suveranității naționale și al bunăstării cetățenilor.
Acest tip de conflict nu are reguli clare și nu se desfășoară pe câmpuri de bătălie tradiționale, ci în spatele ușilor închise, în birourile guvernamentale și în consiliile de administrație ale marilor companii. Acolo unde se pun presiuni inimaginabile pe instituții de stat și servicii de informații pentru eliberarea de autorizații și avize, în detrimentul legii chiar. Sumele colosale de bani sunt folosite pentru a corupe, pentru a submina democrațiile și pentru a destabiliza economiile care stau în calea intereselor acestor grupuri de putere. Și ce dacă Maia Sandu reprezintă dorința cetățenilor Republicii Moldova de a intra în UE și NATO!
În acest război economic, armele sunt diverse: de la sancțiuni economice și manipularea cursurilor de schimb, până la cyber-atacuri și dezinformare. Într-un astfel de context, națiunile sunt nevoite să-și protejeze interesele cu toate mijloacele disponibile, într-o încercare constantă de a-și menține suveranitatea și de a asigura stabilitatea și prosperitatea propriilor cetățeni.
Este un război în care cine controlează informația și resursele controlează viitorul!
Și totuși două întrebări persistă. Pot pune la colț persoane fizice cu aureolă de „fost” atât CSAT-ul, SRI, SIE și ministerul Economiei în defavoarea rațiunilor de stat? Și a doua. Au avizul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii diverse persoane fizice care împreună cu personaje controversate înclină balanța electorală intervenind în favoarea iubitorilor de Putin și de Moscova?
Disclaimer
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise sau din surse jurnalistice nepublice conform legislației naționale și europene.
#InformațiaBrașovului