Republica Moldova se află sub atacul economic și ideologic al Rusiei/ Anchete demarate contra grupurilor de interese transfrontaliere compuse din cetățeni moldoveni aflați sub protecția Moscovei/ Maia Sandu, președintele Republicii Moldova – „Cei care reprezintă un risc la adresa securității statului trebuie să răspundă conform legii”/ Mitropolia din Moldova sub controlul Patriarhiei Ruse/ nici o autoritate a Statului Român nu poate confirma achiziția Octogon Gas&Logistics de către Nawaf Salameh Family Office/ Companiile grupului de firme controlat de Nawaf nu este „bancabil”?/ Cine câștigă din întârzierea exploatării de gaze din subsolul Mării Negre? În nici un caz România!/ Tratează autoritățile noastre aceste semnale de alarmă cu seriozitate maximă?/ Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la București ne „învață” economie de piață, uitând că în România funcționează mii de investitori serioși cu cifre de afaceri extrem de mari/ Documente confidențiale dispărute din arhiva CSAT, acuzații grave de trădare de țară
Moscova nu se află în război doar cu Ucraina. Moscova se află în război cu toată lumea. Ucraina este doar o țară care fiind în proximitatea acestui veritabil bătăuș mondial a fost atacată pe motiv de…democrație. Exact. Democrație. Și aspirații europene. Și NATO. Dar conflictul nu se oprește aici. Moscova își extinde influența și tensiunile în diverse colțuri ale lumii, fie prin intervenții directe, fie prin susținerea unor regimuri autoritare. În Siria, Rusia a intervenit militar pentru a sprijini regimul lui Bashar al-Assad, consolidându-și astfel prezența în Orientul Mijlociu. În Africa, Moscova își extinde influența prin intermediul grupului Wagner, o organizație paramilitară implicată în diverse conflicte regionale.
În Europa, tensiunile cu NATO și Uniunea Europeană sunt în continuă creștere, iar sancțiunile economice impuse de Occident nu fac decât să adâncească prăpastia dintre Rusia și restul lumii. În plus, atacurile cibernetice atribuite Rusiei au vizat instituții guvernamentale și companii private din numeroase țări, amplificând sentimentul de insecuritate globală.
Astfel, Moscova nu se află doar într-un conflict militar cu Ucraina, ci într-un război hibrid cu întreaga comunitate internațională, folosind o combinație de forță militară, influență politică și atacuri cibernetice pentru a-și atinge obiectivele geopolitice.
Republica Moldova deranjează grav regimul lui Putin. Pentru că vrea exact ce vrea și Ucraina. Democrație. UE. NATO. Aceleași aspirații democratice și orientarea pro-europeană a Republicii Moldova reprezintă o provocare directă pentru regimul lui Putin. Moscova percepe aceste mișcări ca pe o amenințare la adresa influenței sale în regiune și la adresa modelului său autoritar de guvernare.
În ultimii ani, Republica Moldova a făcut pași importanți spre integrarea europeană, semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și implementând reforme menite să consolideze statul de drept și democrația. Aceste eforturi au fost întâmpinate cu ostilitate de către Kremlin, care a răspuns prin diverse forme de presiune, inclusiv prin sprijinirea forțelor politice pro-ruse din țară și prin utilizarea energiei ca instrument de șantaj.
În plus, conflictul înghețat din Transnistria rămâne un punct sensibil, Moscova menținându-și prezența militară în această regiune separatistă și folosind-o ca pe un mijloc de influență asupra Chișinăului. În acest context, aspirațiile Republicii Moldova către democrație, UE și NATO nu sunt doar o dorință de modernizare și securitate, ci și un act de rezistență împotriva influenței rusești.
Astfel, Republica Moldova se află într-o poziție delicată, mergând pe muchia unui cuțit extrem de ascuțit între dorința de a se alătura comunității europene și presiunile constante din partea Rusiei.
În Republica Moldova, regimul Maiei Sandu se află într-un pericol iminent. Banii negri ai Moscovei, proveniți din trafic cu produse petroliere cu acte de proveniență falsificate, la care adăugăm banii delapidați de la Victoria Bank Chișinău de un grup de interese transfrontalier aservit Moscovei, sunt utilizați pentru o schimbare de regim. Regim de orientare pro Rusia care ar implementa un sistem politic asemănător cu cel condus de Putin.
O parte din instituțiile Republicii Moldova se opun Moscovei, cum e și firesc. Activitățile contra intereselor statului moldovean sunt fie anchetate, fie „documentate”. O serie de surse din apropierea Administrației Prezidențiale ale Republicii Moldova, ale Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova și ale Serviciului de Informații și Securitate a Republicii Moldova confirmă acest lucru.
Sunt anchetate și documentate presupuse fapte din sfera legii penale comise de presupusul grup infracțional compus din Constantin Popușoi, Veaceslav Platon, Vladimir Voronin și a companiilor în care aceștia dețin calitatea de acționar/asociat. Instituțiile au luat măsurile necesare de stopare/oprire/restricționare a acțiunilor acestora pentru care există suspiciuni rezonabile de comitere a unor fapte prevăzute de legea penală (contrabandă cu produse petroliere de proveniență Rusia, produse supuse embargoului internațional). Aceste surse confirmă faptul că acest presupus grup infracțional vrea să intervină în achiziții strategice de active portuare (vezi cazul Portului Giurgiulești), alături de cetățeni ai României, Republicii Bulgaria și ai Federației Ruse.
Ni s-a mai transmis că sunt documentate și companiile Adel Ship Management SRL, RHEA Shipmanagement SRL, HATI Shipmanagement SRL și SAL Shipmanagement SRL în ceea ce privește flota „neagră” a Rusiei compusă din nave maritime petroliere implicate în transportul și distribuția de produse petroliere provenite din Rusia, supuse embargoului internațional care au fost înmatriculată în Republica Moldova, precum și faptul că se certifică anumite date în ceea ce privește un grup de interese transfrontalier compus din Constantin Popusoi, Veaceslav Platon și Vladimir Voronin și legăturile lor cu Igor Dodon, Alexandr Stoianoglu, Ilan Shor, Vladimir Plahotniuc, Nawaf Salameh și frații Kirill și Georgy Domushiev.
Cu alte cuvinte, se adeverește ceea ce a publicat în articolele noastre în legătură cu riscurile extinse de securitate la adresa Republicii Moldova și a României.
Dar Rusia nu activează doar la nivel economic sau al crimei organizate. Ea racolează și preoți. O mare parte din Biserica Ortodoxă a Republicii Moldova are legături cu Moscova ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Preoții care în luna august 2024 au fost în „pelerinaj” la Moscova sau întors cu carduri bancare de pe care vor fi efectuate plățile pentru o campanie de informare împotriva Maiei Sandu și a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cine a plătit pelerinajul? Chiar Ilan Șor.
ZDG.md a publicat un articol cu titlul „ Președinta, despre „preoții Kremlinului”: „Cei care reprezintă un risc la adresa securității statului trebuie să răspundă conform legii” – link aici. Cităm „ În contextul deplasărilor numeroșilor preoți la Moscova, fiind întrebată dacă intenționează să-i responsabilizeze cumva în activitatea acestora, Maia Sandu a răspuns că nu deține vreo atribuție prin care ar putea interveni, dar consideră că instituțiile de resort „trebuie să documenteze acțiunile unor oameni, indiferent dacă sunt preoți sau altcineva, iar cei care reprezintă un risc la adresa securității trebuie să răspundă conform legii”.
Totuși, ar trebui să înțelegem de unde vine implicarea Moscovei în Biserica Ortodoxă din Republica Moldova „Mitropolia Moldovei rămâne supusă Patriarhiei Ruse, chiar dacă Republica Moldova are peste 30 de ani de independență. Iar Patriarhia Rusă, în special în ultimii ani, a demonstrat obediență lui Vladimir Putin, nu condamnă războiul și uciderea de oameni, dar îi susține și îi binecuvântează pe organizatorii războiului, pe cei care merg să omoare oameni, pe producătorii de armament. În acest mod, toate bisericile supuse Patriarhiei Ruse trebuie să aibă același mesaj de obediență liderului rus(…)perioada sovietică, bisericile din Moldova au fost închise aproape în totalitate, mulți preoți au fost deportați, iar comunitățile de credincioși – amenințate cu închisoarea. În perioada sovietică, la Chișinău rămăsese deschisă o singură biserică – Ciuflea, celelalte fiind transformate în baruri, săli de expoziții sau de distracții. Clopotnița din centru a fost aruncată în aer. Totodată, Mitropolia de la Chișinău era controlată de către structurile KGB de la Moscova. Arhivele arată că și printre călugări și preoți erau infiltrați agenți ai securității sovietice. Rusia nu a renunțat la modelul KGB-ist de control în sfera ei de interese după destrămarea URSS. Timp de 30 de ani, Rusia a implicat bisericile din Moldova în campanii de dezinformare, de denigrare a opțiunii pro-europene, în campanii electorale – prin promovarea candidaților care susțin vectorul rusesc. Scenariul se repetă și în acest an.” – link aici .
Și asta se întâmplă în ciuda faptului că foarte multe biserici din Republica Moldova părăsesc Patriarhia Rusă. În ciuda acestor eforturi de a se distanța de influența Moscovei, presiunile asupra Republicii Moldova rămân intense. Biserica Ortodoxă Rusă continuă să joace un rol strategic în promovarea intereselor Kremlinului, folosind religia ca pe un instrument de influență politică și socială. Implicarea Moscovei în Biserica Ortodoxă din Republica Moldova nu este doar o chestiune de religie, ci și de geopolitică. Kremlinul folosește biserica pentru a-și menține influența în fostele republici sovietice și pentru a submina eforturile acestora de a se integra în structurile europene și euro-atlantice iar această influență se manifestă prin campanii de dezinformare și de denigrare a opțiunii pro-europene, precum și prin sprijinirea candidaților politici care susțin vectorul rusesc.
La fel ca în România (campaniile de dezinformare și de denigrare a opțiunii pro-europene)!
Și dacă am spus România, să încercăm să facem un pic de lumină și în cazul mult anunțatei achiziții a companiei Octogon Gas & Logistics, sau cum au transmis toate publicațiile – „Nawaf Salameh Family Office face un pas strategic major prin achiziţia Terminalului Octogon Gas & Logistics din Portul Constanţa, subliniind angajamentul grupului pentru investiţii diversificate, inclusiv în iniţiative energetice. Această achiziţie marchează un moment crucial în viziunea doctorului Nawaf Salameh pentru viitor, având implicaţii semnificative pentru securitatea energetică şi naţională a României şi pentru întărirea relaţiilor strategice între România şi Statele Unite ale Americii, în domeniul comercial şi în alte sfere”.
Ei bine, am dat și noi câteva telefoane și câteva mail-uri și până în acest moment, nici o autoritate a statului nu știe nimic despre această achiziție. Nici dacă s-a făcut, nici dacă nu s-a făcut, nici dacă a fost autorizată. Practic nimeni dintre cei întrebați până acum n-au reușit să confirme sau să infirme achiziția. E drept, nu l-am întrebat pe Nawaf, dar el a avut o poziție clară în presă – „Nawaf Salameh Family Office face un pas strategic major prin achiziţia Terminalului Octogon Gas & Logistics”.
Interesant este altceva. Mai precis o serie de informații culese și numai bune de transmis, care ar demonstra că firmele lui Nawaf Salameh (peste 50 la număr, înmatriculate atât în România cât și în afara țării, inclusiv în paradisuri fiscale), nu ar fi „bancabile”. Cu alte cuvinte, tot ce are Nawaf se află în circuit comercial (stocuri de mărfuri, active, companii) și el este nevoit să se împrumute la bancă. Ziua de Constanța ne transmitea pe 2 septembrie 2024 faptul că „Afaceriștii care dețin Alexandrion Grup, unul dintre cele mai cunoscute branduri de băuturi spirtoase, ipotechează mai multe terenuri din Constanța, pentru un împrumut de 12 milioane euro.” – link aici . Articolul transmite că o serie de imobile care aparțin companiilor în care Nawaf este acționar urmează a fi ipotecate la OTP Bank care de curând face parte din Grupul Banca Transilvania, pentru un împrumut de 12 milioane de euro.
Surse din Larnaca (Cipru), surse rusești și aplicația COFACE, toate spun la unison același lucru – companiile din Grupul Alexandrion au valori în circuit comercial, dar n-au depozite bancare și mai mult, că ar exista anumite suspiciuni de supra îndatorare de la anumite entități bancare sau private având în vedere profilul, mărimea și rulajul companiilor respective. Cu alte cuvinte, în traducere liberă, omul ar avea bani dar nu-i are disponibili acum și băncile, verificând natura afacerilor, rulajele și profiturile realizează că acordarea unui credit „de afaceri” ar cam fi supus unui risc mediu. De aceea Nawaf ipotechează terenuri din Constanța.
Probabil aceasta este o strategie de afaceri un pic abstractă având în vedere faptul că Nawaf se împrumută de bani pentru a achiziționa un terminal Oil&Gas care se află pe linia de plutire, și pe care speră să-l facă profitabil într-un viitor incert, deși în jurul Octogon Gas&Logistics planează o serie de suspiciuni de implicare în trafic cu GPL și GNL provenit din Rusia cu documente falsificate. Asta trecând pe lângă faptul că această achiziție e suspectă de tot felul de lucruri la limita legii – link aici .
Totuși ce ar face Octogon Gas&Logistics profitabilă pentru Nawaf, în sensul în care acesta a achiziționat pe bune terminalul?
Începerea cu întârziere a proiectului Neptune Deep, cel mai mare proiect de extracție a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre și primul proiect offshore în ape de mare adâncime din România. Acesta este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, fiecare deținând o participație de 50%.
În contextul războiului din Ucraina, începerea cu întârziere a proiectului Neptun Deep are implicații majore asupra securității energetice a României și a regiunii, dat fiind faptul că gazele naturale ale Rusiei sunt supuse unui embargou internațional. Conflictul a perturbat lanțurile de aprovizionare și a crescut volatilitatea piețelor energetice, subliniind importanța dezvoltării resurselor interne de energie.
Cine mai are interes ca această exploatare de gaze naturale să nu pornească? Evident, Rusia. Poate fi OMV-ul scos din joc în acest război al resurselor. Posibil este orice. Și în acest caz, dacă facem un minim de gimanstică mentală, cum ar fi ca locul OMV-ului să fie luat de companii rusești prin companii intermediare din offshore, așa cum fac acest lucru acum cu active strategice românești, inclusiv cu porturile de la Marea Neagră și Dunăre.
Sau, mai grav, să fie abandonată exploatarea așa cum vor ONG-urile de mediu, pe motiv diferite motive ce țin de site-uri arheologice scufundate și fauna Mării Negre – link aici. Și în acest caz Nawaf câștigă. Și asta n-ar fi o problemă dacă n-ar exista suspiciuni rezonabile extrem de mari de înțelegeri cu Rusia și apartența la un grup de interese transfrontalier pro rus.
Interesant? Foarte interesant
Pentru că avem bănuiala legitimă că, dacă aceste strategii devin funcționale, România riscă să devină un mic pion într-un joc geopolitic mult mai amplu. Exploatarea Neptun Deep este una dintre ultimele noastre șanse de a ne asigura o oarecare independență energetică, iar întârzierea ei ridică suspiciuni justificate. Cine câștigă din stagnare? Rusia, evident, alături de complicii săi ascunși sub umbrela unor companii „offshore”. Să ne prefacem că totul este doar o coincidență ar fi o naivitate periculoasă.
Pe cine afectează abandonarea unui astfel de proiect? În primul rând, cetățenii României, care vor suporta pe pielea lor creșterile de prețuri, instabilitatea energetică și, în cele din urmă, o criză economică prelungită. În al doilea rând, securitatea noastră națională, care devine vulnerabilă în fața influenței crescânde a Rusiei în regiune. Iar dacă acest lucru se face prin intermediul unor jucători „mascați” sub false identități corporative, avem de-a face cu un atac direct la suveranitatea economică a României.
Tratează autoritățile noastre aceste semnale de alarmă cu seriozitate maximă? Acționează înainte ca interesele străine să îngroape, la propriu, o șansă istorică pentru securitatea energetică și economică a țării noastre? Ne mai permitem să fim spectatori într-un război al resurselor pe care nu l-am început, dar în care suntem prinși?
Păi cum mama naibii (scuzați expresia) să trateze cu seriozitate aceste semnale de alarmă când aproape zilnic ușile ministerelor sunt rupte de fostul ambasador al SUA, Adrian Zuckerman, care pe persoană fizică are tot felul de păreri pe care le împărtășește cu multă dojană autorităților noastre. Fără a avea nici un fel de mandat din partea Departamentului de Stat al SUA!
Alo, domnu’, vezi că te caută un cămin de seniori prin America, cică ai fugit fără bilet de voie și delirezi pe aici prin diferite instituții într-o romgleză stricată, de te mai bagă în seamă și unele publicații. Că mai nou te-ai trezit să ne explici că statul trebuie să vândă toate companiile de stat, că trebuie implementată piața liberă, că fug investitorii din cauza birocrației excesive și a taxelor foarte mari.
Băi, nea fost ambasador, și pe aici prin România (da, știm, la marginea lumii, vai de mama noastră, ultimii oameni, ev mediu curat), statul român deține și compania TAROM. Care e, nu știu cum să-ți explicăm ca să înțelegi, strategică. Că dacă se privatizează TAROM, vin companiile aeriene și fac un mic cartel de ne plimbăm cu mașinile prin concedii după aia, sau mergem la Budapesta sau Sofia pentru un zbor, pentru că aici o să fie scump rău. Înțelegi? Înțelegi de ce nu se privatizează Hidroelectrica? Pentru că dacă se privatizează o să începem să importăm energie electrică. Știi de ce, domn ambasador? Pentru că România nu are capital mult, și neavând capital, nici nu avem nici concurență reală, avem carteluri și monopoluri. Și dacă Guvernul nu-i atent, ne trezim sclavi pe plantație.
Și ar mai fi ceva. Și altceva. Nu vrei tu să ne lași în pace și să te duci de unde ai venit? Sau pe acolo nu te ascultă nimeni? Ți-ai tras ministerele pe persoană fizică și funcționarii publici pe care-i tot calci tu pe acolo stau cu gurile căscate la tine că poate pică ceva de la nenea fost ambasador? Ne explici tu cum e cu economia de piață și cu piața concurențială și ce bine și frumos e să fi stat civilizat? Adică tu chiar nu te-ai prins că ne-am prins că reprezinți o gașcă de interese private conectată la grupurile de interese transfrontaliere care vor să pună mâna pe una și alta de pe aici? Păi dacă sunteți voi inteligenți și nu puși pe furate, haideți cu banii încoace să faceți business de la 0. A, e complicat? Nu mai e forță de muncă calificată? Păi la doi lei cât sunteți voi dispuși să plătiți, nu avem. Adică alții, Renault, Ford, Continental, Ina Schaeffler pot funcționa aici, și au zeci de mii de angajați, dar tu și grupurile tale de interese o ardeți pe combinații, poate pică ceva la ceas de seară pe mațul plin.
N-avem nevoie domn fost ambasador. N-avem nevoie de combinatori, avem destui. Avem în schimb nevoie de investiții serioase, cu creier, nu de papagali care plătesc interviuri în presă ca mai apoi să se laude cu ele în mână prin ministere. Așa că, dacă vrei, facem o chetă să-ți luăm un bilet de avion la TAROM, ca să te întorci acasă și să spui pe acolo că românii sunt răi, săraci și proști, că ăia ai tăi nu știu unde e România pe hartă, și sigur știu de Nadia Comăneci și de Dracula. Așa că hai, pa, degajează terenul că s-a înverzit locul sub tine.
Și la final, una grea.
Deși pare incredibil, o sursă din apropierea Consiliului Suprem de Apărare a Țării ne-a transmis sub protecția anonimatului că cineva (nu se știe cine) a subtilizat o serie de documente din acest consiliu. Cum ar veni, le-a furat și probabil distrus. Nu știm dacă înainte sau după ce au fost prezentate în CSAT.
Știți cum se numește asta? TRĂDARE? Și cum imediat se va schimba garnitura, sunt mari șanse să se efectueze o anchetă și să fie găsit făptașul. Din câte am înțeles se cam știe cine a făcut asta, dar probele concludente urmează să fie administrate. Mai ales că e și o toamnă electorală lungă și complicată și nimeni n-are nevoie de scandal.
Disclaimer
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise sau din surse jurnalistice nepublice conform legislației naționale și europene.
#InformațiaBrașovului