Franța propune un buget pentru reducerea datoriei naționale
Bugetul propus de noul guvern francez are ca scop abordarea problemei datoriei colosale a țării, incluzând un impozit pe profiturile marilor companii. Michel Barnier, prim-ministrul desemnat, va prezenta detaliile acestui plan joi seara, conform unui document obținut în exclusivitate. Noul plan preconizează o reinjectare de 60,6 miliarde de euro în bugetul statului, în principal prin reduceri de cheltuieli, dar și prin creșteri de taxe pentru companii și pentru gospodăriile cele mai înstărite.
Prioritățile noului guvern
De la preluarea funcției, Barnier și-a stabilit ca prioritate gestionarea finanțelor publice, angajându-se să reducă deficitul bugetar anual și să respecte reglementările de cheltuieli ale Uniunii Europene până în 2029. Franța se află în prezent sub o procedură de „deficit excesiv” la Bruxelles și trebuie să prezinte un plan viabil până la data de 31 octombrie pentru reducerea deficitului bugetar în anii următori.
Elementele cheie ale planului
Documentul elaborat de Trezoreria Franței detaliază un plan care include majorări de taxe în valoare de 19,4 miliarde de euro și reduceri de cheltuieli de 41,3 miliarde de euro. O parte din aceste reduceri vor proveni din eliminarea unor credite fiscale sau reduceri de taxe deja planificate.
Impozitul pe profiturile companiilor
O parte semnificativă din povara fiscală va fi suportată de întreprinderi, care ar urma să contribuie cu aproximativ 13,6 miliarde de euro la planul de reducere a deficitului prin impozite. Aceasta include un „impozit excepțional pe profiturile marilor companii” în valoare de 8,5 miliarde de euro. De asemenea, se estimează că alte două miliarde de euro vor proveni din creșteri de taxe care vor viza doar 0,3% dintre gospodăriile cele mai bogate din Franța, conform declarațiilor ministrului adjunct al bugetului, Laurent Saint-Martin.
Impactul asupra cetățenilor
Se preconizează că planul va reduce povara fiscală pentru cei cu venituri mai mici, deși amânarea unei majorări a pensiilor bazate pe inflație până în iulie 2025 ar putea genera controverse. Creșterile de taxe și anularea reducerilor de taxe implementate de fostul președinte Emmanuel Macron au stârnit deja nemulțumiri în rândul susținătorilor acestuia, iar unii, precum fostul ministru de interne Gérald Darmanin, au amenințat cu voturi împotriva bugetului.
Angajamentele guvernului
Noul guvern a subliniat că aceste majorări de taxe vor fi temporare și necesare în contextul gravității situației bugetare a Franței. Se estimează că deficitul bugetar ar putea atinge 6% din PIB în 2024, depășind prognoza oficială anterioară de 5,1%. O notă de analiză de la Trezoreria Franței a evidențiat necesitatea economiilor pentru a stabiliza finanțele publice.
Guvernul Barnier Se Pregătește pentru Măsuri Controversate în Fața Deteriorării Conturilor Publice
Guvernul Barnier, susținut de un grup restrâns de parlamentari de centru și de dreapta, se confruntă cu provocări semnificative în Adunarea Națională, unde nu deține majoritatea. În încercarea de a stopa deteriorarea conturilor publice, executivul ar putea fi nevoit să apeleze la un mecanism constituțional controversat pentru a implementa măsurile necesare.
Această procedură le permite guvernanților să evite un vot formal, cu condiția ca o moțiune de cenzură să nu fie adoptată în termen de 48 de ore pentru a aproba legislația propusă. Astfel, guvernul își asumă un risc semnificativ, având în vedere că supraviețuirea sa politică ar putea depinde de succesul acestei legi bugetare. În plus, va fi vulnerabil la presiuni și solicitări din partea partidelor politice, ceea ce complică și mai mult situația.