S-au trezit, atât Coliban cât și partidul, după vacanța de iarnă, că au nevoie să pună mâna să refacă imaginea dezastruoasă a iubitului conducător. Noroc cu vacanța de iarnă izbăvitoare, când agenda publică a fost umplută cu Moși Crăciun, cârnați și șampanii, care a întrerupt asediul asupra celui mai iubit fiu al urbei. Noroc cu această vacanță care a dat USR-ului și lui Coliban răgaz de repoziționare și refacere a strategiilor. Și timp de bilanț de sfârșit de an.

Păi și după gura de aer și o vacanță, Coliban s-a întors cu mintea limpede de încețoșată, și a pornit o campanie necesară pentru a spăla imaginea șifonată.

Strategiile se axează pe abordarea a trei căi. Prima dintre ele e decredibilizarea acelei parți a presei care e ostilă. Și trebuie să arate nocivitatea ei în fața Brașovenilor. Ca atare au reactivat două pagini de Facebook ( nu le dau numele, se știu ei care ), care să pună la zid ziariștii neascultători, care n-au primit „ bomboane” de la Coliban. Caterinca să trăiască, „ că cu” ea noi vrem să trăim. Anyway, când strategia era în plină desfășurare, în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia cel mai inteligent jucător de curling din Primăria Brașov dorea să prezinte bugetul ce urmează a fi supus la vot, a rămas singur, bătând din buze și dezbătând, reprezentanții presei ridicându-se și părăsind incinta când acesta a început să glăsuiască. Un fel de „ Adio și n-am cuvinte”. Reamintesc faptul că pe vremea lui George Scripcaru, o parte a presei ignora cu desăvârșire exercitarea mandatului, și o parte a presei dezbătea cu conotație negativă și dezvăluiri activitatea acestuia. În slăvi nu-l prea ridica nimeni. Acum, nu mai ignoră nimeni din presă, și tunurile bat aproape necontrolat pe „ geniul brașovean”, primul cetățean al urbei. Și fără milă, subliniind fiecare derapaj, și dezvăluind fiecare pas făcut de „ Tătucul Coliban”.

A doua cale, care umblă la sentimentul cetățeanului, are două trasee. Primul traseu e cel străbătut prin domeniul sănătății. „ Primul IT-ist” împreună cu „ Prima Doamnă” au fot în vizită de lucru la „ Hospice Casa Speranței” pentru a obține o imagine bună pe spatele acestei fundații. Ca să ne înțelegem „ Hospice Casa Speranței” nu este pur și simplu „ o fundație”, este o INSTITUȚIE ! În fața ei, fiecare brașovean ar trebui să se ridice în picioare și să-și scoată pălăria. Și mai mult decât atât, orice brașovean ar trebui să meargă să doneze, pentru că așa oameni modești, dedicați și bine intenționați nu am văzut decât foarte rar.

Coliban s-a dus și s-a pus cloșcă și acolo, moment după care a emis un comunicat de presă, pe care spera că o să-l înghită infamii jurnaliști puși numai pe cerut de bomboane. Ei bine, evenimentul a trecut aproape anonim, rare fiind semnalele din presă că acesta a fost acolo. Deci ciuciu pentru „ Iubitul conducător”.

Al doilea traseu care ar fi trebuit să ajungă la sufletul cetățeanului are drept temă problemele de mediu. Vin diferiți ambasadori pe la primăria Brașov ca să-l asigure de Coliban de faptul că sunt în asentimentul lui în ceea ce privește problema poluării, a „ înverzirii” orașului, mai trece și ministrul mediului pe care-l plimbă Coliban cu autobuzul electric, mai răzbat diferite vizite și „ vizituțe”, așa de imagine, ca să vedem noi cine e „ Geniul” pe tarla. Și fiecare știre de genul ăsta e penalizată grosier de către internauți, care de fiecare dată când este pusă pe tapet o problemă de mediu, i se reamintește lui Coliban că în Brașov pute. Pute de „ te îndoaie”. Pute de la groapa „ ecologică” de gunoi. Ori problema mirosurilor ce trebuiau să dispară odată cu noua administrație, nu și-a găsit rezolvare. Duhoarea e mai tare ca Coliban! Chiar așa, domnul ministu de ce n-a fost în vizită la groapa de gunoi? Simplu, trebuie subliniate doar aspectele pozitive.

A treia cale are ca scop activarea trolilor de partid. Cum apare un articol negativ la adresa „ mult iubitului și stimatului” Coliban, cum armatele de trolii sar să discrediteze, să atace și să încerce monopolizarea subiectului.

„ Marele Cârmaci” de la primărie, fără de care Brașovul nu ar fi cunoscut intrarea pe căile de „ propășire”, a gândit în genialitatea lui un plan, care din păcate nu dă roade. „ Mai degrabă face plopul pere și răchita micșunele” decât să pună „ botul” brașoveanul la strategiile colibanistice. Și asta se datorează faptului că a dat-o în gard urât de tot, decredibilizânu-se pe sine, și partidul, reușind să infirme pe rând toate, toate, toate promisiunile din campania electorală.

Să concluzionez. Cetățeanul votant ( stake holder-ul pe limbaj userist ), este ca un client obișnuit. Clientul are niște nevoi pe care vrea să le acopere cheltuind o sumă de bani. La fel și în politică, clientul are niște nevoi pe care vrea să le acopere cheltuind un vot. Când marfa are calitate îndoielnică, în sensul că nu corespunde calitativ și cantitativ în viziunea clientului, atunci acesta își cere banii sau votul înapoi. Mai clar și mai limpede de atât nu pot explica. Ca atare, Coliban dat fiind faptul că a prezentat un produs ( în cazul acesta pe sine și partidul ), pentru care a încasat „ voturi”, când a livrat „ produsul”, s-a dovedit că doar reclama ( propaganda ) era de el. „ Produsul” s-a dovedit a fi atât de prost ca funcționalitate și de o calitate atât de slabă, încât orice utilizare a lui aduce prejudicii. Ori prejudiciile de această dată sunt și în dauna partidului care a furnizat candidatul, cât și în dauna orașului care suferă intens.

P.S. Îmi place cum foștii colaboratori ajung la un numitor comun când spun despre primul userist al urbei că în momentul în care nu-i place o idee argumentată venită din alt cap, zice cu aroganță „ irelevant”. Și cum după o vreme, scoate idea din buzunar și o aruncă pe piață, arogându-și proprietatea intelectuală asupra subiectului. Treaptă cu treaptă, cultul personalității își face loc la vârful urbei.

 

Dan VÂJU

#InformatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro