O să încep cu vestea bună. Cât de curând, elevii din Brașov vor primi „ cornul” și „ laptele”. Și ele vor fi bio/eco. Laptele, iaurtul, biscuiții, cornurile și merele vor fi furnizate de către producători certificați bio/eco din județele Brașov, Alba și Covasna. Și asta este singura veste bună.

Prima vestea proastă e că administrației USR ia luat șapte luni să încheie această odisee. Șapte luni măi oameni buni. Păi la corporație erai concediat de cel puțin șase luni dacă nu erai în stare să închei mai repede contractele.

Și asta s-a întâmplat pentru că, USR-iști din administrarea Brașovului s-au băgat cu capul înainte într-o chestiune pe care pe lângă faptul că nu o înțeleg ( administrație publică), nu au nici capacitatea de a o învăța, nici măcar pompieristic din mers.

În primul rând, când au făcut prima licitație, au pus niște condiții de nu s-a prezentat nici naiba să vândă corn, lapte, iaurt, biscuiți și mere. Când au văzut că se împute rău treaba, au mai tăiat din pretenții la a doua licitație, dar degeaba, rezultatul a fost același ca la prima licitație.

În al doilea rând, văzând că nici naiba nu-i bagă în seamă, au început să contacteze producătorii. Pe care i-au găsit prin vecini. Prin județele Alba și Covasna.

Și tot calvarul ăsta a durat șapte luni până la finalizarea contractelor și definirea lanțului de distribuție. Șapte luni în care, din tot județul Brașov, elevul brașovean a fost singurul privat de programul laptele și cornul.

Bineînțeles, puteau să îl schimbe din mers, și să caute furnizori în timp ce erau distribuite către elevi produsele. Pentru că unde nu-i cap vopsit ciclam, burțile elevilor erau pline.

Management? Poate altă dată. Empatie? Pe mațul gol. Viziune? Da, viziune eco/bio, dar cu ce costuri? Cu costurile întârzierii. Îmi imaginez un copil cum își întreabă părinții de ce nu primește și el la școală lapte și corn. Și cum vine răspunsul de la părinte. „ Nu primești pentru că noi avem administrație progresistă la Brașov, și tanti aia cu capul ciclam a zis că mai bine stai cu mațul gol până face ea rost de mâncare eco/bio. Și până atunci ia de bagă în tine niște pâine albă cu pateu și dacă nu te saturi, ia cremwursti și parizer cu muștar”.

Mișto. Pardon! Fain. Pardon!

A doua veste proastă este următoarea. Voi vă dați seama ce băgăm în noi? Laptele nu mai e lapte pentru că are adaosuri de lapte praf. Cornul, dacă nu crește aluatul, primește adaos de gluten, ca să fie mare și pufos. Industria alimentară a ajuns o mare minciună în care producătorii ne oferă niște chestii care numai teoretic sunt destinate consumului uman, și care practic ne macină zilnic.

Alimentele sunt din ce în ce mai ajutate pentru gust, pentru aspect și pentru a fi ieftine. Și asta e un fel de cutia Pandorei, în care prin magie faci lapte din apă și praf, iaurt din apă, praf și bacterii, produse de panificație cu adaosuri de gluten, mere date bine cu insecticide și biocide, apoi ceruite, care țin în rafturile magazinului câteva luni fără să se strice. Și nu intru la capitolul carne procesată, că nu mai terminăm.

Concluzionăm.

Mangement la primăria Brașov? Zob. Proactivitatea este mimată cu amatorism și incompetența este ridicată la rang de politică publică. Atât „s-a putut!”

Bune intenții? Da. Dar cu niște costuri inimaginabile de timp și energie.

Mâncarea disponibilă la magazin? Nu sunt sigur că e sută la sută compatibilă cu organismul uman.

Dan VÂJU

#informatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro

Foto – facebook