Discutam ieri cu un șofer pensionar. Îi spuneam că a ajuns benzina 8 lei li câțiva bănuți și motorina spre 9 lei. Per litru. Scump ca naiba. L-am întrebat cam pe unde ar lăsa mașina de tot acasă. Nu s-a gândit mult, a zis că la 25 de lei pe litru.

Eu n-am gândit-o chiar așa. Trăiesc cu senzația că pe undeva pe la 10 ron pe litru se va rupe filmul. Când va fi 500 de lei plinul care te ține o lună și încă vreo 500 de lei gazul…vise urâte.

Dacă mai ai și ceva credite pe la bancă, și vreo doi copii…o las așa că bate anxietatea la ușă.

Dar asta nu este o problemă pentru administrația locală și județeană. Pentru că ambele administrații se pregătesc să ne facă bicicliști.

Mai ieri venea un comunicat de presă de la „ județ” prin care eram informați că tocmai o companie a câștigat licitația pentru studii de fezabilitate pentru piste de biciclete. Piste de biciclete ce vor lega Brașovul de „ localităţile: Cristian, Ghimbav, Codlea, Hălchiu, Feldioara, Sânpetru, Bod, Hărman, Prejmer, Budila, Tărlungeni, Săcele, Predeal, Râşnov, Zărnești şi Vulcan.

Faza a doua a contractului vizează Țara Făgărașului, respectiv conectarea pistelor propuse în Zona Metropolitană Braşov cu zonele Făgăraș şi Victoria.”

M-a luat cu dureri de ficat. De la efort. Pentru că citind comunicatul, mi-am imaginat cum dau la pedale până la Făgăraș. Sau mai rău, până la Victoria.

Brașovenii vor fi campioni la dat la pedale!

Să auzim ce ne transmite Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean. Cităm „ „Ne propunem să avem o mie de kilometri de piste de ciclism de-a lungul drumurilor din judeţul

Braşov, fie ele naționale, județene, comunale sau forestiere, dar și pe digurile apelor curgătoare, acolo unde acest lucru este fezabil. Adăugăm la acestea trei sute de kilometri de perdele forestiere și plantații rutiere de protecție care să fie proiectate pe domeniul public al județului Brașov….”.

O mie de kilometri de piste de bicicletă!

Consider că sunt bani aruncați pe fereastră și că biciclismul județean e utopic. În afară de niște ultrași de „ tură” de biciclete, pistele vor fi mai mult goale.

Și am câteva motive „ strong” să susțin asta. Trăite pe propria piele, astfel încât cred că știu despre ce vorbesc.

Am fost biciclist destul de înrăit o perioadă. În sensul că dacă nu e zăpadă pe stradă, era bine de mers cu bicicleta indiferent de temperatură. Iarna mă „ împachetam” cu echipamente speciale. Și băgam „ ture” de zi, de noapte, uneori mergeam până la Codlea și retur. Și nu aveam cine știe ce biciclete, la una dintre ele cauciucurile cu camerele însumate făceau mai mult decât costase bicicleta nouă. Chiar uneori scoteam timpi mai buni sau asemănători cu o mașină pe anumite trasee din oraș.

Trei au fost motivele pentru care am renunțat la bicicletă.

Primul – simțeam gazele de eșapament în plămâni. Ce să vezi, când dai la pedale îți crește ritmul cardiac și implicit consumul de oxigen. Adică respiri mai des și consumi „ aer” mai mult. Și când terminam de mers cu bicicleta mă cam ardeau plămânii, gâtul și nasul. Pentru că fără să vreau inhalam cu nesaț PM 10 și PM 2,5. Particule poluante. Toxice.

Al doilea – de prin noiembrie până pe la mijlocul lui martie plecam la biciclit cu jumătate din dulap pe mine. Chiar dacă era vorba de echipament special. Cască, căciulă, ochelari, bandană, cască bluetooth etc. Îmi lua foarte mult timp „ împachetatul” și „ despachetatul”. Și asta dacă condițiile de biciclit erau bune. Adică nu era ud pe jos, mocirlă, gheață sau zăpadă.

De unde lesne am tras concluzia că dacă vrei ca biciclitul să nu fie o activitate sezonieră pentru tine, și ești într-adevăr fiert pe bicicletă, e bine să schimbi țara.

Al treia – fiind pe bicicletă în coloană am văzut cum biciclistul din fața mea a dat într-o denivelare din jurul unui capac de canal marca Brașov ( nu suntem în stare să aducem capacele de canala la nivelul asfaltului nici bătuți), s-a dezechilibrat și s-a încolăcit în jurul unui stâlpișor de pe trotuar marca Scripcaru. S-a lăsat cu ambulanța. În următoarele trei zile am vândut ambele biciclete ( aveam două) și majoritatea echipamentului.

Concluzie. Nu cred că voi vedea prea curând corporatiști fierți pe bicicletă la costum pedalând zilnic de la Codlea la Brașov pe biciclete electrice de mii de euro.

Și nu e vorba de infrastructură, că aia se poate face.

Dar cu vremea cum rămâne? Pe aia cum o controlăm? Sau dimineața vine corporatistul pe bicicletă la birou că e vreme bună și seara pleacă cu trenul metropolitan pentru că ninge.

Și în numele eficienței, de ce dacă aș sta, să zicem, în Hărman, aș veni zilnic în Brașov cu bicicleta, când mașina îmi oferă confort și totuși e mai rapidă?

Eu o să-i cred pe „ biciciștii” de la Consiliul Local și de la Consiliul Județean atunci când o să-i văd zilnic pe bicicletă vreo șase luni. Când o să-i văd că le „ bubuie” cvadricepșii și gambele prin pantaloni.

Până atunci să pedalăm fericiți!

 

Dan VÂJU

#InformatiaBrasovului

informatiabrasovului.ro

Foto – Monitorul Expres