Mă simt „ un pic” dator cu niște explicații departamentului de propagandă al USR.

Eu nu sunt jurnalist. N-am studii de specialitate și nu m-am dat vreodată jurnalist. Eu exprim păreri. De cele mai multe ori în scris.

În altă ordine de idei, dar nepărăsind „ groapa cu nisip”, uneori primesc informații pe „ surse”. Sau dacă ar fi să parafrazez din publicația Cațavencu, mai aud bârfe cu parfum de realitate. Și pentru că nu vreau să-mi complic existența prin instanțe de judecată ( da, mai nou Coliban dă în judecată jurnaliști și politicieni), dau informațiile venite de pe surse și specific că sunt venite pe surse.

Uneori sursele sunt bune, uneori nu! Așa e în tenis! De aia le spune „ surse”! Uneori informația e bună, uneori nu e bună!

Când o dai pe „ Fake ” e mai complicat un pic.

În cazul Miruna Gerea, consiliera locală USR care l-a votat pe Scripcaru președinte la nu știu ce comisie, a fost o bârfă cu parfum de realitate. Dacă era „ Fake ”, aș fi postat-o ca informație sigură. În textul publicat luni, 17 octombrie 2022 există nuanțe de bârfă cu parfum de realitate. Dar mă rog, pentru ăia mai grei de cap e mai complicat.

În schimb m-a intrigat altceva. Postarea am făcut-o luni dimineața la ora 8:30.

Mirunei Gerea i-a luat două zile și jumătate să scrie 5 rânduri ca dezmințire, să facă un „ screen shot” și să scrie două cuvinte pe el. Două zile și jumătate!

Și mă întreb și eu, dacă situația nu era ambiguă, de ce i-a luat 55 de ore ca să dea o replică?

Că atunci când a parcat Coliban pe trecerea de pietoni, anul trecut în septembrie, după 6 ore a venit cu explicații. Bine, nu el, purtătorul de cuvânt al primăriei.

55 de ore pentru 5 rânduri și o imagine?

Exact asta îmi dă serios de gândit! Tare îmi e că am cam stricat niște socoteli și am năruit niște vise.

Nu vărs nici o lacrimă!

Dan VÂJU