Declarația oficială privind încheierea epidemiei de rujeolă

Ordinul ministrului Sănătății nr. 4.322/2024, care anunță încheierea epidemiei de rujeolă în România, a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Această epidemie a fost declarată oficial în luna decembrie a anului trecut, în urma unei creșteri alarmante a numărului de cazuri, care ajunseseră aproape la 2.000 la nivel național.

Statisticile recente ale epidemiei

În intervalul 19-25 august 2024, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat 457 de noi cazuri de infectare cu rujeolă, fără a fi înregistrate decese. De la începutul anului 2023 și până în prezent, numărul total al cazurilor a ajuns la 23.690, înregistrându-se, de asemenea, 21 de decese.

Ce este rujeola?

Rujeola, cunoscută și sub denumirea de pojar, este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, specifică în special copiilor, dar care poate afecta și adulții. Virusul rujeolic se transmite ușor prin tuse sau strănut. Deși poate fi prevenită eficient prin vaccinare, incidența rujeolei continuă să crească, în principal din cauza refuzului părinților de a-și imuniza copiii.

Riscurile infectării

Persoanele care nu sunt vaccinate au un risc de 90% de a contracta virusul rujeolei. Dacă o persoană este infectată, există o probabilitate de 9 din 10 ca cei din jurul său, care nu sunt imunizați, să fie afectați.

Simptomele și complicațiile rujeolei

Simptomele principale ale rujeolei includ febra și erupțiile cutanate. În unele cazuri, boala poate conduce la complicații grave, în special în rândul copiilor mici. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, anual, peste 100.000 de persoane decedează din cauza acestei afecțiuni infecțioase, majoritatea fiind copii cu vârsta sub 5 ani, care dezvoltă complicații severe, cum ar fi encefalita (inflamarea creierului).

Eficiența vaccinului împotriva rujeolei

Vaccinul pentru rujeolă a contribuit la o reducere de peste 80% a mortalității între 2000 și 2017, scăzând de la 545.000 de decese în anul 2000 la mai puțin de 110.000 în 2017, salvând astfel peste 21 de milioane de vieți. În anii ’60, înainte de introducerea vaccinului, rujeola era responsabilă pentru aproximativ 2,6 milioane de decese anual.

Perioada de incubație și simptomele specifice

Perioada de incubație a virusului rujeolic este de 10-14 zile, timp în care simptomele pot fi fie inexistente, fie foarte ușoare. Ulterior, pot apărea manifestări precum:

• Febră de peste 38 de grade Celsius, care poate dura între 4 și 7 zile
• Erupții cutanate pe față, scalp, gât, care se extind pe brațe, trunchi și picioare
• Nas înfundat sau secreții nazale abundente
• Strănut
• Tuse seacă și persistentă
• Lăcrimarea ochilor
• sensibilitate la lumină
• Dureri musculare
• Dureri în gât
• Letargie
• Pete albe pe interiorul obrajilor, înconjurate de un cerc roșu, cu o nuanță gri-albăstruie (pete Koplik)

Complicațiile rujeolei

Rujeola poate provoca și complicații severe, în special la copiii mici, vârstnici și persoanele cu afecțiuni cronice, cum ar fi HIV, SIDA sau cancer. Aceste complicații pot include:

• Diaree
• Vărsături
• Infecții oculare sau auriculare
• Probleme respiratorii
• Infectii ale tractului respirator, cum ar fi laringita sau bronșita
• Pneumonie bacteriană
• Encefalită (afectând 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă)
• Naștere prematură sau avort spontan
• Pesoare mică la naștere
• Deces fetal intrauterin
• Trombocitopenie (scăderea nivelului de trombocite)
• Afecțiuni cardiace
• Hepatită
• Panencefalită

Rujeola: O privire generală asupra cauzelor, diagnosticării și tratamentului

Rujeola este o boală virală extrem de contagioasă, cauzată de infecția cu virusul rujeolic. Acest virus se află în căile respiratorii ale persoanelor infectate și se transmite prin aerosoli, în urma tusei sau strănutului. De asemenea, virusul poate supraviețui până la două ore în mediul înconjurător, ceea ce facilitează infecția prin contactul cu suprafețe contaminate, urmat de atingerea feței. Aproape 90% dintre persoanele neimunizate care intră în contact cu o persoană infectată se vor îmbolnăvi. Este important de știut că virusul poate fi transmis cu patru zile înainte și patru zile după apariția erupțiilor cutanate.

Factori de risc pentru rujeolă

Există mai mulți factori care pot crește riscul de infecție și complicații asociate cu rujeola:

• Absenta vaccinării împotriva virusului rujeolic.
• Carența de vitamina A.
• Călătoriile în zone unde vaccinarea nu este accesibilă.

În ultimele ani, campaniile împotriva vaccinării au dus la o scădere a ratelor de imunizare, ceea ce pune în pericol sănătatea copiilor. Mulți părinți refuză vaccinarea antirujeolică din teama de efecte adverse, însă reacțiile severe sunt extrem de rare. Studiile au arătat că nu există o legătură între vaccinul antirujeolic și dezvoltarea autismului.

Diagnosticarea rujeolei

Diagnosticul de rujeolă se bazează pe identificarea simptomelor caracteristice, cum ar fi erupțiile cutanate, petele albe în interiorul gurii, febra, tusea și durerea în gât. În unele cazuri, poate fi necesar un test de sânge pentru a confirma prezența virusului. Odată ce diagnosticul este confirmat, medicul are obligația de a notifica autoritățile competente.

Tratamentul rujeolei

În prezent, nu există un tratament specific pentru rujeolă, dar anumite măsuri pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la prevenirea complicațiilor:

• Vaccinarea antirujeolică a persoanelor neimunizate în termen de 72 de ore de la expunerea la virus. Aceasta poate reduce severitatea bolii.
• Injecția cu imunoglobulină administrată în termen de 6 zile de la expunere, în special pentru gravide, copii și persoanele cu afecțiuni cronice.
• Izolarea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru a preveni răspândirea virusului.
• Administrarea de antipiretice pentru reducerea febrei, cum ar fi acetaminofen sau ibuprofen. Aspirina trebuie evitată, deoarece poate crește riscul de sindrom Reye.
• Antibioticele pot fi prescrise doar la recomandarea medicului, în cazul unor infecții bacteriene secundare.

Tratamente și recomandări pentru rujeolă

În cazul în care se dezvoltă o infecție bacteriană secundară, cum ar fi pneumonia sau otita, este esențial să se acorde atenție suplimentară sănătății. Administrarea de vitamina A este o opțiune benefică, deoarece acest nutrient contribuie la ameliorarea simptomelor rujeolei.

Consumul adecvat de lichide este crucial pentru prevenirea deshidratării, care poate fi cauzată de febră sau diaree. Se recomandă un aport de 6-8 pahare de apă pe zi. De asemenea, evitarea fumatului este importantă, deoarece acesta poate agrava simptomele bolii.

În ceea ce privește tusea, este bine să se evite siropurile de tuse, deoarece acestea nu oferă eficiență în cazul tusei generate de infecția cu virusul rujeolic. O alternativă utilă este utilizarea umidificatoarelor, care pot ajuta la ameliorarea tusei și a durerilor în gât prin menținerea unui nivel optim de umiditate în interiorul camerei. O altă soluție pentru calmarea tusei este apa caldă cu suc de lămâie și o linguriță de miere, însă este important de menționat că mierea nu este recomandată pentru sugarii cu vârsta sub un an.

Pentru curățarea zonei oculare, utilizarea unor comprese umede poate fi de ajutor. Dacă simptomele se agravează sau apar vărsături care împiedică consumul de lichide, este imperativ să consultați un medic pentru evaluări suplimentare.