Problemele turismului în Santorini

Santorini, un simbol al turismului grecesc și destinație extrem de populară, se confruntă cu provocări semnificative din cauza fenomenului de „supraturism”. Primarul insulei, Nikos Zorzos, a avertizat că fără măsuri imediate de limitare a dezvoltării rapide, Santorini nu va putea supraviețui. Anul acesta, se estimează că insula va fi vizitată de peste 3,4 milioane de turiști, ceea ce a determinat primarul să ceară măsuri urgente pentru a stopa un val de construcții care amenință peisajul local.

Impactul turismului excesiv

Zorzos a subliniat că insula, cu o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, nu are nevoie de mai multe hoteluri și camere de închiriat. „Dacă distrugi peisajul, distrugi motivul pentru care oamenii vin aici în primul rând”, a declarat el. Santorini se confrunta deja cu saturația turistică înainte de pandemia de COVID-19, iar construcțiile recente sunt direct corelate cu numărul record de vizitatori.

Expansiunea construcțiilor

Insula este cunoscută pentru apusurile spectaculoase și frumusețea sa naturală, având aproximativ 80.000 de locuri de cazare, mai multe decât alte destinații turistice din Grecia, cu excepția Kos și Rhodos. Aproximativ o cincime din suprafața insulei a fost deja betonată, iar între 2018 și 2022, autoritățile din Atena au aprobat noi autorizații de construcție, permițând dezvoltarea pe 449.579 de metri pătrați de teren.

Investițiile străine și viitorul turismului

Lanțurile hoteliere cu capital străin și investitorii strategici au fost principalii solicitanți de licențe pentru construcții, inclusiv pentru hoteluri de lux care se așteaptă să atragă turiști înstăriți din India și China. Grecia își propune să atragă aproape 40 de milioane de turiști până în 2028, cu 5,5 milioane mai mult decât în acest an, ceea ce reprezintă aproape de patru ori populația sa.

Îngrijorările legate de mediu

Pentru Zorzos, perspectivele unei dezvoltări suplimentare reprezintă o amenințare majoră, comparabilă cu urgența climatică. Deși Santorini a început să implementeze soluții de desalinizare, primarul este îngrijorat de presiunea asupra resurselor de apă și infrastructurii, mai ales având în vedere anii de precipitații sub medie. „Mediul este casa noastră, iar distrugându-l ne facem rău nouă înșine”, a concluzionat el, subliniind importanța protejării frumuseții naturale a insulei.

Provocările turismului în Santorini și Ciclade

Recent, Santorini, renumita insulă grecească, se confruntă cu efectele turismului de masă, o situație ce a devenit tot mai vizibilă în ultimele decenii. Un bărbat de 64 de ani, ales pentru un al treilea mandat, își amintește cu nostalgie de vremurile în care localnicii trăiau din agricultura bazată pe solul vulcanic al insulei, cultivând tomate și vinuri. Deși turismul a prins avânt cu adevărat în anii ’90, transformările din peisajul insulei au început să devină evidente încă din 1974, când electricitatea a ajuns în casele localnicilor.

Impactul turismului de masă

De-a lungul timpului, Santorini a devenit o destinație populară pentru turiști, care vin să se bucure de cocktailuri costisitoare și de priveliști spectaculoase. Totuși, această popularitate a adus cu sine și provocări semnificative. Locuitorii insulei au început să se exprime tot mai vocal în legătură cu problemele generate de turism, organizând proteste împotriva firmelor care îngustează accesul la plaje prin amplasarea șezlongurilor și umbrelor.

Conservarea mediului în fața dezvoltării

Grupurile de conservare a mediului au tras semnale de alarmă cu privire la impactul devastator pe care dezvoltarea necontrolată îl poate avea asupra ecosistemelor fragile ale insulelor. Președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, a subliniat recent importanța unei viziuni pe termen lung pentru a proteja aceste destinații de turism, recunoscând că guvernul său a fost acuzat de o abordare prea permisivă.

Cicladele, o regiune vulnerabilă

Cicladele, inclusiv insulele Santorini și Mykonos, sunt printre cele mai afectate de turismul excesiv, devenind destinații populare pentru celebrități și fotbaliști. Prezența crescută a navelor de croazieră care transportă mii de pasageri a amplificat presiunea asupra acestor insule. În această vară, Fira, orașul de pe faleză, a fost invadat zilnic de până la 17.000 de turiști, ceea ce a generat momente de congestionare extremă.

Răspunsul guvernamental la provocările turismului

Ministrul Turismului, Olga Kefalogianni, a declarat că Grecia își propune să devină o „putere turistică globală”, fiind acum una dintre primele 10 destinații din lume. Cu toate acestea, în fața provocărilor generate de supraturism, guvernul a început să ia măsuri. Prim-ministrul Mitsotakis a sugerat posibile limitări ale numărului de turiști care pot debarca pe insule, recunoscând că Santorini și Mykonos „suferă clar” din cauza afluxului masiv de vizitatori.

Au fost propuse taxe de debarcare și inițiative pentru a restricționa numărul de pasageri care pot sosi în aceste destinații, în încercarea de a proteja mediul și de a îmbunătăți experiența atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

Proiectul Santorini în discuții: perspective și provocări

Recent, a fost alocată o sumă de 8.000 pentru danei, o decizie pe care Zorzos a susținut-o cu tărie. Un oficial de rang înalt a subliniat importanța industriei navelor de croazieră pentru turismul Greciei, considerând-o crucială pentru economia națională. Totuși, acesta a subliniat că situația actuală nu mai poate continua în același mod, exprimând un sentiment puternic că întregul proiect legat de Santorini necesită o regândire profundă.

Optimismul primarului în fața provocărilor

În ciuda unui sezon turistic intens, primarul rămâne optimist. Comparându-se cu Sisif, personajul mitologic care era condamnat să împingă un bolovan, el a recunoscut că se simte uneori copleșit de provocările cu care se confruntă. Totuși, el observă o schimbare în atitudinea oamenilor din comunitate. A declarat că, anterior, critica sa era privită cu scepticism, dar acum cetățenii îl abordează pe stradă pentru a-i spune cât de mult a avut dreptate. Primarul a subliniat dorința de a nu transforma Santorini într-o destinație asemănătoare Veneției sau Barcelonei, conștient că modelul actual nu mai este sustenabil.