Țuica: Simbolul Ospitalității și Proiectul de Lege pentru Scutirea de Accize
În România, țuica reprezintă nu doar o băutură, ci și un simbol al ospitalității și al tradițiilor locale. În diverse regiuni ale țării, aceasta este servită pentru a întâmpina oaspeții și la ocazii festive precum nunți și alte evenimente speciale. Caracterul său tradițional a stat la baza unei propuneri legislative inițiate în vara acestui an, care vizează scutirea gospodăriilor care produc țuică de plata accizelor pentru o cantitate de până la 150 de litri, față de cei 50 de litri prevăzuți în prezent.
Pe de altă parte, experții trag semnale de alarmă cu privire la riscurile asociate producerii de alcool în gospodării, susținând că aceasta poate duce la probleme grave de sănătate și, în unele cazuri, la decese. Conform datelor Ministerului Finanțelor, accizele pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii depășesc 23 de lei pe litrul de alcool pur. În acest context, deputatul Adrian Cozma, din partea Partidului Național Liberal, propune eliminarea acestor taxe.
Detalii despre Propunerea Legislativă
Într-un interviu, Cozma a explicat motivul din spatele propunerii: „Nunțile în țara Oașului pot avea de la 300 până la 1.200 de persoane. Este evident că pentru o nuntă, o persoană are nevoie de 150 de litri de pălincă. De ce să nu facem o reglementare? Multe gospodării au deja peste 50 de litri. Este momentul să ne asigurăm că oamenii pot opera în legalitate.” El menționează că beneficiază de susținerea colegilor din partid, subliniind că este vorba despre un produs tradițional, iar alte partide care promovează păstrarea tradițiilor nu vor refuza acest demers.
Modificările Propuse
Propunerea legislativă stipulează că persoanele fizice pot produce alcool din fructe fără a plăti accize, folosind un dispozitiv de distilare mic și înregistrat la autoritățile competente. Limita actuală de 50 de litri pe an pentru consum personal este considerată prea mică și descurajează cultivarea pomilor fructiferi, ceea ce afectează producția de alcool tradițional. Astfel, inițiatorul propune creșterea limitei la 150 de litri pe an fără accize.
„Măsura nu va avea un impact bugetar negativ. Dimpotrivă, anticipăm efecte pozitive asupra suprafețelor dedicate plantațiilor de pomi fructiferi și asupra păstrării producției de sortimente tradiționale de alcool din fructe,” a declarat inițiatorul în expunerea de motive a legii.
Întrebări și Răspunsuri
Când a fost întrebat dacă această măsură ar putea încuraja consumul de alcool, Cozma a răspuns: „Nu cred că cineva va decide să consume mai mult alcool doar pentru că s-a crescut limita. Cei predispuși la consum vor continua să consume, indiferent de reglementări.”
Deputatul PNL intenționează ca propunerea să fie supusă dezbaterii și aprobării Parlamentului în procedură de urgență, cu scopul de a intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025.
Riscurile Producerii de Alcool în Gospodării
Marius Chipurici, medic toxicolog, a discutat despre riscurile asociate cu distilarea alcoolului în gospodării. Aceasta poate prezenta pericole semnificative pentru sănătate, iar conștientizarea acestor riscuri este esențială pentru a preveni eventuale probleme.
Impactul alcoolului asupra sănătății și societății
Într-un spațiu închis, instalația de producție nu poate fi complet ermetizată, iar vaporii de alcool pot pătrunde rapid în încăpere. Inhalarea acestora conduce la un efect imediat, deoarece absorbția este semnificativ mai mare. Aceasta a fost declarația unui expert în toxicologie, care a evidențiat multiplele căi prin care alcoolul poate fi administrat, inclusiv oral, inhalatoriu sau prin piele.
„Dacă am face baie în vin sau bere, am putea experimenta starea de ebrietate tocmai din cauza absorbției alcoolului prin piele. Pielea, fiind cel mai mare organ al corpului, permite o absorbție considerabilă, iar riscul crește proporțional cu suprafața expusă”, a explicat specialistul.
Riscurile consumului de alcool
Pe termen lung, consumul de alcool poate conduce la alcoolism, o dependență care generează probleme sociale și personale semnificative. Expertul a subliniat că dependența se manifestă atât prin simptome psihice, cât și fizice. Acestea includ dorința intensă de a consuma alcool, precum și efecte fizice precum transpirația, tahicardia, hipertensiunea arterială și confuzia mentală. De asemenea, pe termen lung, se pot observa degradări ale funcțiilor cognitive și comportamente de neglijență, probleme familiale și chiar acte de violență în familie.
Consumul de alcool în România
România ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de alcool, cu o medie anuală de 11 litri pe persoană, depășind media UE de 9,8 litri, conform unui raport publicat în 2023. Peste jumătate dintre decesele din țară sunt legate de consumul excesiv de alcool și alimentația nesănătoasă, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Diferențele de consum între sexe sunt semnificative: bărbații au consumat, în medie, aproape 19 litri, în timp ce femeile au băut doar 5,5 litri în 2020. De asemenea, consumul este mai frecvent în rândul persoanelor cu niveluri scăzute de educație și venituri reduse, conform aceluiași raport.
Consecințele pe termen lung ale consumului de alcool
Consumul de alcool este asociat cu peste 200 de afecțiuni de sănătate, inclusiv boli grave și probleme de sănătate mintală. Printre acestea se numără bolile hepatice, accidentele rutiere, violența, cancerul, afecțiunile cardiovasculare, sinuciderile, tuberculoza și HIV/SIDA. Cu cât cantitatea de alcool consumată este mai mare, cu atât riscurile pentru sănătate cresc, a subliniat OMS.