Afecțiunea hepatică reversibilă: Condiții pentru regenerarea unui ficat afectat și metode de îmbunătățire a sănătății acestuia.

boala de ficat reversibila in ce situatie poti regenera un ficat bolnav si cum sa l faci din nou sanatos 66e009a51b729

Boala ficatului gras non-alcoolic: o afecțiune reversibilă

Boala ficatului gras non-alcoolic este o afecțiune reversibilă, iar gestionarea acesteia se poate realiza prin reducerea consumului anumitor alimente, în special a celor bogate în grăsimi saturate și trans. Activitatea fizică regulată și consumul moderat de alcool pot contribui, de asemenea, la ameliorarea stării de sănătate.

Cauzele bolii ficatului gras

Această afecțiune apare atunci când ficatul acumulează o cantitate excesivă de grăsime. Printre cauzele frecvente se numără:

  • obezitatea
  • diabetul de tip 2
  • consumul excesiv de alcool

Există două tipuri principale de boală a ficatului gras: boala ficatului gras alcoolic și boala ficatului gras non-alcoolic. Primul tip necesită eliminarea totală a alcoolului din dietă, în timp ce al doilea poate afecta persoane care nu consumă alcool, dar se recomandă, în continuare, moderarea sau eliminarea acestuia.

Factorii de risc și impactul stilului de viață

Modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă bogată în grăsimi și un stil de viață sedentar, pot crește riscul de a dezvolta boala ficatului gras. Prognosticul persoanelor afectate depinde de cauza de bază, dar este cert că un ficat gras nu va funcționa la fel de eficient ca unul sănătos. Iată câteva metode de curățare a ficatului gras.

Detoxifierea ficatului

Ficatul joacă un rol esențial în descompunerea alcoolului, ajutând la eliminarea acestuia din organism. În cazul ficatului gras non-alcoolic, consumul excesiv de alcool poate agrava starea de sănătate. Conform recomandărilor, consumul moderat de alcool se definește ca maximum o băutură pe zi pentru femei și două pentru bărbați. Totuși, cei care au probleme cu consumul de alcool ar trebui să fie atenți, deoarece orice cantitate poate fi dăunătoare.

Modificări în dietă

Obezitatea este adesea un factor de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Dacă ai un indice de masă corporală ridicat, specialiștii sugerează pierderea a aproximativ 3% până la 5% din greutatea corporală totală. Aceasta poate contribui la reducerea grăsimii din ficat și la diminuarea inflamației. Iată câțiva pași pe care îi poți urma:

  • Menține aportul de grăsimi în limitele recomandate.
  • Evită grăsimile saturate și trans, optând pentru grăsimi nesaturate, cum ar fi acizii grași omega-3, nucile, avocado și uleiul de măsline extra virgin.
  • Reduce consumul de carbohidrați, în special zahărul.
  • Evită alimentele foarte dulci, inclusiv băuturile îndulcite și dulciurile ambalate.

Pierdere graduală în greutate este esențială, deoarece scăderea rapidă poate avea efecte adverse asupra ficatului. Specialiștii recomandă o pierdere de aproximativ 0,5 până la 1 kilogram pe săptămână. Adoptarea dietei mediteraneene poate fi de ajutor în inversarea efectelor bolii ficatului gras non-alcoolic.

Activitatea fizică pentru sănătatea ficatului

Exercițiile fizice au un impact pozitiv asupra sănătății ficatului, contribuind la reducerea inflamației. Este benefică atât practica exercițiilor aerobice, cât și a antrenamentului de rezistență.

Exercițiile fizice și impactul asupra bolii ficatului gras non-alcoolic

Conform unui studiu realizat în 2018, activitatea fizică moderată, efectuată fie în combinație cu modificări dietetice, fie în lipsa acestora, a avut un efect pozitiv asupra reducerii grăsimii hepatice. Autorii acestui studiu au caracterizat exercițiile moderate ca fiind sesiuni de 20 până la 60 de minute, realizate între patru și șapte zile pe săptămână, sau totalizând mai mult de 200 de minute pe săptămână.

Rezultatele unui alt studiu relevant

Un alt studiu, desfășurat în 2013 pe un grup de 154 de persoane diagnosticate cu boala ficatului gras non-alcoolic, a evidențiat faptul că intervențiile constând în exerciții fizice și modificarea dietei au condus la remisia afecțiunii hepatice în 64% dintre participanți.