Structura Parlamentului României
Parlamentul României este compus din Camera Deputaților și Senat, având rolul de unică autoritate legiuitoare a țării. Membrii celor două camere sunt aleși prin vot universal în 42 de circumscripții electorale, care corespund celor 41 de județe și Municipiului București. Parlamentul are o structură bicamerală, fiecare cameră având un regulament propriu de organizare și funcționare.
Rolul Parlamentului
Parlamentul acționează ca organ legislativ într-un sistem democratic. Acesta poate fi unicameral sau bicameral, iar în unele cazuri, poate include trei camere. Principala sa funcție este de a adopta sau respinge legi, care sunt ulterior prezentate președintelui pentru aprobat sau promulgat. Legile constituționale sunt publicate în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile după aprobat.
Senatul României
Senatul este una dintre cele două camere ale Parlamentului României, ales prin vot universal, liber și secret de cetățenii cu drept de vot. În urma constituirii legale, Senatul alege un Birou permanent. Până la alegerea acestuia, lucrările sunt conduse de cel mai în vârstă senator, numit președinte decan de vârstă, asistat de patru senatori tineri desemnați ca secretari asistenți. În cazul în care mai mulți senatori au aceeași dată de naștere, desemnarea se face în ordinea alfabetică a numelui.
Pentru validarea mandatelor, în prima ședință, Senatul alege o comisie formată din 15 senatori. Numărul senatorilor propuși în Comisia de validare de fiecare partid trebuie să reflecte configurația politică a Senatului, stabilită prin negocieri între reprezentanți. Camera Senatului cuprinde 137 de senatori, iar alegerea acestora se desfășoară conform Legii 2028 din 2015. Mandatul senatorial durează 4 ani, prelungindu-se doar în condiții excepționale prevăzute de Constituție. Biroul permanent al Senatului este alcătuit din Președinte, Vicepreședinți, Secretari și Chestori, iar sediul Senatului se află în Palatul Parlamentului.
Camera Deputaților
Camera Deputaților este cealaltă cameră reprezentativă a Parlamentului României, aleasă prin vot universal, liber, secret și direct de cetățenii cu drept de vot. La fel ca Senatul, Camera Deputaților este condusă de un Birou Permanent format din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori. Președintele Camerei este ales prin vot secret la începutul legislaturii, având un mandat pe întreaga durată a acesteia, iar ceilalți membri ai Biroului sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.
Președintele Camerei Deputaților are drepturi disciplinare asupra colegilor săi și poate aplica sancțiuni pentru a menține buna desfășurare a ședințelor. De asemenea, poate solicita Biroului Permanent excluderea temporară a unui deputat din ședințe. Procesul de alegere este similar pentru senatori și deputați, având loc în cele 42 de circumscripții electorale.
Conform articolului 71 din Constituție, nimeni nu poate fi…
Structura Parlamentului României
Parlamentul României este compus din două camere: Senatul și Camera Deputaților, având un sistem bicameral. Camera Deputaților este formată din 332 de deputați, în timp ce Senatul este considerat camera superioară a Parlamentului.
Diferențele dintre Senat și Camera Deputaților
Una dintre principalele distincții între senatori și deputați, în cadrul alegerilor parlamentare din 2020, se referă la tipul de cameră din care fac parte. Senatul, având un număr mai mic de membri, se ocupă predominant de aspecte legislative mai complexe și are un rol semnificativ în procesul de legiferare.
Conform legislației, ședințele celor două camere se desfășoară separat, dar pot avea loc și întâlniri comune, conform regulamentului stabilit de majoritatea deputaților și senatorilor, așa cum este stipulat în articolul 65 din Constituția României. De asemenea, o lege trebuie să fie adoptată de ambele camere pentru a putea fi promulgată, ceea ce subliniază importanța colaborării între cele două foruri legislative.
Reguli de funcționare și reprezentare
Constituția României, în articolul 75, specifică situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, având astfel decizia finală în caz de divergențe. În toate celelalte cazuri, Senatul este prima cameră sesizată. Normele de reprezentare pentru alegerea celor două camere sunt diferite: un deputat reprezintă 70.000 de locuitori, în timp ce un senator reprezintă 160.000 de locuitori.