Parlamentul European se pregătește pentru audierile comisarilor

O dată la cinci ani, Parlamentul European are posibilitatea de a respinge unul sau mai mulți candidați pentru funcțiile de comisari europeni, iar acest lucru se întâmplă în mod regulat. În perioada următoare, eurodeputații vor audia cei 26 de comisari nominalizați de președinta Ursula von der Leyen, dar nu toți sunt garantati să fie aprobați. Din anul 2004, fiecare nouă Comisie a avut cel puțin un candidat respins, iar în total, șapte persoane au fost eliminate din procesul de selecție, ieșind din audierile Parlamentului European fără a obține funcția dorită.

Istoricul respingerilor

În 2004, candidatul Italiei a fost exclus din cauza unor comentarii homofobe și misogine, iar candidatul Letoniei a fost respins din cauza neregulilor financiare neexplicate. În 2009, Rumana Jeleva, din Bulgaria, a trebuit să se retragă din cauza legăturilor sale cu o firmă de lobby și a lipsei de cunoștințe despre portofoliul său. În 2014, candidatul Sloveniei a fost respins după o prestație slabă în fața comisiei, iar cel mai mare val de respingeri a fost înregistrat în 2019, când trei comisari au fost eliminați: candidata României, din cauza unei donații către partidul său socialist, candidatul Ungariei, din cauza conflictului de interese, și candidata Franței, din cauza preocupărilor etice legate de activitatea sa pentru un think tank american.

Perspectivele actuale

În acest context, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au declarat că doresc să finalizeze rapid procesul de aprobat al noii Comisii, ceea ce ar putea duce la evitarea respingerilor pentru a preveni o „vânătoare” între partidele rivale împotriva candidaților. Totuși, nu se exclude posibilitatea unor respingeri, iar unii eurodeputați sunt deja preocupați de candidații care ar putea fi în pericol.

Candidatul cu probleme: Olivér Várhelyi

Unul dintre cei mai controversați candidați este Olivér Várhelyi, nominalizat pentru funcția de Comisar pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor din Ungaria. Cunoscut pentru pozițiile sale controversate în anteriorul său mandat ca comisar pentru vecinătate și extindere, Várhelyi a fost criticat pentru deschiderea sa față de țările candidate care au stârnit îngrijorări legate de statul de drept. De asemenea, eurodeputații își amintesc de momentul din 2023 când s-a referit la colegii săi ca fiind „idioți”. În ciuda zvonurilor că Budapesta ar avea un plan alternativ, unii membri ai Parlamentului sunt îngrijorați că respingerea lui Várhelyi ar putea oferi lui Viktor Orbán oportunitatea de a exercita presiuni asupra Bruxelles-ului prin refuzul de a propune un înlocuitor.

Consensul general în Parlamentul European este că Várhelyi este un candidat vulnerabil și că audierile următoare vor fi esențiale pentru stabilirea viitorului său în Comisia Europeană.

Ambasadorul decăzut

Marta Kos, Comisar pentru Extindere din Slovenia, a fost o alegere de ultim moment din partea guvernului slovac, sub presiunea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a solicitat o candidată de sex feminin. Deși dispune de calificări promițătoare, Kos va trebui să răspundă la întrebări legate de competențele sale. În 2020, ea și-a dat demisia din funcția de ambasador al Sloveniei în Germania și Elveția, în urma unor acuzații de gestionare defectuoasă și a unei investigații desfășurate de Ministerul Afacerilor Externe, conform presei din Slovenia.

Legăturile sale cu una dintre cele mai mari firme de lobby din lume sunt de asemenea demne de menționat. Kos a activat ca senior adviser pentru compania globală de consultanță în comunicare Kreab, unde a oferit expertiză în domenii precum leadership, comunicare, probleme de gen, afaceri politice și relații externe, în special în regiunile vorbitoare de limbă germană și Europa de Sud-Est. Într-un interviu acordat unui cotidian, Kos a afirmat că nu se consideră lobbyistă și nu este înregistrată ca atare în registrul de transparență al Uniunii Europene.

De asemenea, va trebui să facă față acuzațiilor provenite din delegația slovene din PPE, referitoare la legăturile sale cu poliția din fosta Iugoslavie, acuzație pe care a negat-o în mod repetat.

Chipul Belgiei

Hadja Lahbib, Comisar pentru Pregătire, Gestionarea Crizelor și Egalitate din Belgia, se află într-o poziție delicată. Parlamentul este reticent să elimine una dintre puținele femei din echipa lui von der Leyen, deși portofoliul său nu este unul atrăgător. Lahbib, care a fost ministră de externe a Belgiei și a reprezentat țara în cadrul președinției Consiliului UE, se va confrunta cu întrebări provocatoare. Va trebui să clarifice aspecte legate de trecutul său, în special o călătorie în Crimeea din perioada în care era jurnalistă, călătorie finanțată de Rusia, precum și gestionarea vizelor pentru oficialii iranieni, o problemă care aproape că i-a adus pierderea funcției de ministru.

Ținta

Ekaterina Zaharieva, fostă ministră de externe a Bulgariei, se află în centrul atenției. În 2018, Zaharieva a fost implicată într-un scandal referitor la vânzarea de cetățenii bulgare. O acuzație din partea unui fost oficial de imigrare a susținut că Zaharieva ar fi acceptat fraudă pe timpul mandatului său ca ministră a justiției. Deși Zaharieva a negat acuzațiile și nu a fost deschisă nicio urmărire judiciară, oponenții săi politici continuă să sublinieze legătura sa cu acest scandal.

Novicele

Glenn Micallef, ales ca Comisar pentru Echitate Intergenerațională, Tineret, Cultură și Sport din Malta, a stârnit controverse chiar și în rândul colegilor săi din partidul laburist. Aceasta se datorează lipsei sale de experiență pentru o funcție ce este adesea ocupată de foști prim-miniștri sau lideri politici de renume. Micallef, în vârstă de 35 de ani, a fost șeful de Cabinet al premierului Robert Abela și are o bună cunoaștere a Bruxelles-ului, având în vedere că a condus departamentul maltez responsabil cu coordonarea cu UE. Rămâne de văzut dacă europarlamentarii vor considera această alegere adecvată.

Candidatul pentru Comisar European este Evaluat

Recent, un număr de evaluări au fost realizate pentru a determina dacă CV-ul candidatului este potrivit pentru a ocupa funcția de comisar european. Această analiză este esențială pentru asigurarea că persoana aleasă are competențele necesare pentru a face față provocărilor europene actuale.

Printre criteriile de selecție se numără experiența profesională, abilitățile de conducere și capacitatea de a colabora eficient în cadrul instituțiilor europene. Aceste aspecte sunt cruciale pentru a garanta o gestionare eficientă a politicilor și inițiativelor la nivel european.

Evaluarea CV-ului candidatul este un pas important în procesul de selecție, având în vedere impactul pe care deciziile Comisiei Europene îl au asupra întregii Uniuni Europene și nu numai.