Corupția în Portul Constanța: Mită confirmată de DNA/ Sume amețitoare de bani pretinși de vameși și dați de importatori/ Circuitul șpăgii în natură/ Instituțiile Statului Român – paralizate de sume consistente plătite drept mită și aparent neputincioase în fața marilor corporații/ Cazul „New Montana”, hotelul din Sinaia ce aparține lui Nawaf Salameh – analiză a cifrei de afaceri și a profiturilor/ management păgubos sau…../ Cipru – un paradis fiscal numit Moscova Mediteranei/ Nawaf ceartă Guvernul României pentru că-l taxează cu 1% din cifra de afaceri dar cumpără o companie (OCTOGON GAS&LOGISTICS) a cărei denumire comercială aparține altcuiva, și care-i mai furnizează și o dană, un cheu și o radă care ar trebui fă fie în proprietatea Statului Român/ Registrul Comerțului orare ce zice de tranzacție?

Se fac imediat două săptămâni de când în Portul Constanța au fost reținuți un vameș și doi complici în baza unor acuzații de luare de mită. „Trei vameși, prinși în flagrant, au fost reținuți pentru luare de mită și complicitate la luare de mită. Vorbim despre sume care se ridică la zeci de mii de euro. Şi asta nu e tot. Cercul de suspecți al procurorilor este de cel puțin 30 de vameși și comisionari vamali. Polițiștii au făcut trei rețineri. Este vorba despre vameș, comisionarul vamal și și un individ care ar fi scos banii din port, spuna anchetatorii, din cauza legii care prevede ca vameșii să declare la intrarea și la ieșirea din serviciu banii pe care îi au asupra lor. (…) Vameșul este acuzat acum de luare de mită iar ceilalți doi de complicitate la luare de mită. Într-o primă fază au fost găsiți 5.000 de euro și 8.000 de lei, însă, în urma perchezițiilor, au fost găsiți în total 20.000 de euro. Banii erau primiți pentru urgentarea formalităților vamale. Așadar, oamenii dădeau acei bani pentru a primi documentele de care avea nevoie mai repede, fără să mai aștepte zile în șir pentru ele. Au fost făcute mai multe percheziții la domiciliile mai multor indivizi. Surse din anchetă spun că ar fi vorba de alți 30 de suspecți.” – link aici .

Am putea spune că au demarat cercetări, anchete, că instituțiile statului își fac treaba, că posibilele infracțiuni vor fi pedepsite aspru și va domni legea. După care ne revenim din delirul indus de și constatăm că a fost doar un foc de paie. Un foc de paie menit să adoarmă vigilența cetățenilor. La fel cum rezultă și din răspunsurile trimise de Direcția Vamală, care zice că au fost găsiți câțiva țapi ispășitori, dar șefimea rămâne pe funcții. Luați măsuri sau nu luați măsuri? Pentru că înțelegem până acum că ce a transmis Directoarea de la Vama Constanța, Ioanei Florentina, se confirmă – e de neurnit de pe scaunul pe care-l ocupă.

Dar, în spatele acestui spectacol de fațadă, adevăratele probleme rămân nerezolvate. Corupția continuă să se infiltreze în toate nivelurile societății, iar cei care ar trebui să fie trași la răspundere scapă nepedepsiți. Cetățenii, dezamăgiți și neîncrezători, se întreabă dacă vreodată se va face dreptate cu adevărat.

În schimb, printre rânduri, au apărut și niște informații care conturează nivelul economic al infracționalității din Portul Constanța. „Conform DNA, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE.” – link aici .

Și dacă e să ne amintim și de ucraineanul prins în timp ce oferea 20.000 de dolari unei persoane, pentru a facilita intrarea pe teritoriul României a unui container cu aproape 1000 de cutii cu replici ale unor branduri renumite de încălţăminte, tot în Portul Constanța la începutul verii, realizăm ce sume se învârt pe acolo. Ucraineanul promisese 90.000 de dolari pentru 4 astfel de containere. El a fost reţinut sub acuzaţia de cumpărare de influenţă.

Și dacă e să mai găsim și un țap ispășitor care probabil a picat ca musca în lapte care să demonstreze că nu e chiar așa cum zicem noi și că Vama Constanța lucrează, avem următoarea știre „Inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud au reţinut aproximativ 77 tone detergent pudră pentru rufe susceptibil de a fi contrafăcut. Detergentul are o valoare totală de aproximativ 1.200.000 lei şi a fost descoperit ca urmare a controlului fizic efectuat asupra mărfurilor aflate în trei containere sosite din Turcia, aparţinând unei societăţi comerciale din Galaţi” –  link aici .

Totuși, să presupunem care este circuitul banilor în acest sistem absolut nenorocit, creat să scoată statul din socoteli și să bage angajații acestuia în „business”. Un „business” de aproximativ 50 – 100 de milioane de euro anual. Unde ajung banii? Vameșul pretinde și ia sumele de mai sus. Din ce strânge pe tură, păstrează o parte și restul pleacă la șefime. Șefime care păstrează o parte și o trimite mai departe, posibil la Autoritatea Vamală centrală. De unde banii pleacă acolo unde e nevoie. Speculând ne putem duce către șefii de servicii, șefii de autorități, servicii de informații și factor politic. Practic toate rotițele sistemului sunt bine unse și ne trezim cu angajați la stat care dețin bunuri de lux, apartamente, mașini scumpe, bijuterii, care-și fac vacanțele în locuri exotice și exclusiviste și care-și trimit odraslele la școli scumpe în afara țării. În timp ce cetățeanul de rând se luptă să-și plătească facturile și să-și întrețină familia, acești „servitori ai statului” trăiesc în lux și opulență. Este ca și cum am trăi într-o piesă de teatru absurd, unde actorii principali sunt corupția și ipocrizia.

Să ne uităm bine de tot la ei pentru că de aceea nu avem autostrăzi, spitale și școli. Pentru ca în loc ca statul să încaseze taxe și impozite, statul e parazitat de un sistem paralel construit pentru a eluda aceste încasări. Calculele arată că statul pierde aproximativ 1,5 miliarde de euro anual din contrabanda cu haine contrafăcute, parfumuri și încălțăminte fake, țigări, produse petroliere, îngrășăminte interzise în UE și multe altele. În proiectele pentru țară ale acestui an electoral, atât Nicolae Ciucă cât și Marcel Ciolacu vorbesc de reindustrializarea României. Pe care o vor face cum? Cu poarta larg deschisă a vămilor Constanța și Giurgiu contrabandei cu produse contrafăcute?

Instituțiile de forță par paralizate în fața unor evidențe absolut năucitoare. Și măsuri nu se iau mai deloc. Mai pică un vameș, mai pică un polițist de frontieră, opinia publică rămâne amorțită dar ușor satisfăcută și dreptate nu se prea face.

 

Și dacă tot am spus de INSTITUȚIILE STATULUI și de faptul că sunt PARALIZATE, să mai dăm câteva exemple.

 

„Olandezii fac legea în România. Raportul devastator al ANAF, egal cu zero” – link aici – „ Marea problemă invocată de ANAF în ce privește imposibilitatea de a stopa externalizarea profiturilor firmelor străine a fost dificultatea depistării neregulilor la prețurile de transfer, metoda clasică de fentare a bugetului statului român.

De data aceasta, însă, la șantierul naval Damen Mangalia, unde statul deține 51% din acțiuni, ANAF a reușit să descopere 55 milioane de euro dispărute prin prețuri de transfer nejustificate. Ce măsuri s-au luat? Niciuna care să aibă efect. Ministerul Economiei și-a angajat casă de avocatură pentru Curtea de Arbitraj, unde susține că ar avea șansă de câștig cu raportul de la ANAF. După șase ani în care nu au respectat nimic din punctele la care s-au angajat, olandezii de la Damen au cerut insolvența și invocă acum că au datorii de peste un miliard de lei, marea majoritate din acești bani către firma mamă din Olanda (…) raportul de inspecție fiscală din această vară (2024 – nota redacției) a relevat cel puțin 55 milioane de euro care nu se justifică privind prețurile de transfer practicate în interiorul grupului Damen (…) Raportul cauzal trebuia să aibă în vedere că DSMa și Damen nu au respectat regulile cu privire la prețurile de transfer, încălcând prevederile legislației române și cele ale contractului de asociere. Această conduită a determinat crearea unei pierderi semnificative, estimată la cel puțin 55 milioane EUR, care reprezintă o sumă de care DSMa ar fi beneficiat în mod efectiv dacă regulile privind prețurile de transfer ar fi fost respectate”.

„ Operațiunea PETROTEL: Cum a ajuns fiscul să se judece cu rușii după ce LukOil a mutat activitatea financiară a rafinăriei de la Ploiești pe o firmă din Elveția” – link aici  – „ Statul pierde anual peste 10 milioane de euro din taxele pe activitatea Petrotel, deținută de gigantul LukOil.  De la 1 ianuarie 2021, rușii au mutat operațiunile financiare ale companiei de la Ploiești pe o firmă din Elveția, declarând că a treia cea mai mare rafinărie din România este o sucursală a Litasco SA Geneva, care oferă doar suport logistic limitat.

În fapt, compania a derulat în România operațiuni financiare de 1,2 miliarde de euro, dar nu le-a înregistrat în contabilitatea sucursalei din țara noastră, ci la firma-mamă din Geneva, spune fiscul, care a derulat un control la Ploiești în perioada octombrie 2021 – septembrie 2022.

Până în 2021, țițeiul prelucrat la Ploiești era transformat în benzină și motorină comercializate la stațiile LukOil din România, Serbia și Bulgaria. Petrolul era importat în special din Rusia.

După invazia Ucrainei, în februarie 2022, UE a pus sub embargou petrolul rusesc. LukOil a trebuit să-și diversifice sursele de aprovizionare. În septembrie 2022, fiscul i-a calculat impozite suplimentare de peste 50 de milioane de lei (10 milioane euro), aferente activităților derulate în România, dar înregistrate financiar în Elveția. Sucursala declarase un impozit pe profit de doar 24.000 de lei.  Numai în perioada ianuarie – iunie 2021, societatea facturase vânzări de produse energetice (benzină, motorină, GPL) și servicii de transport de peste 2,6 miliarde lei – fără a socoti aici accizele și TVA-ul. Din acestea, peste 1,5 miliarde lei au fost pentru piața internă, 290 milioane lei – pentru piața UE, iar 760 milioane lei – pentru piețele externe, inclusiv Serbia și Republica Moldova.”

 

Letargie pe bani extrem, extrem de mulți. Cine pierde? Românul de rând care stă cu gura căscată la televizor în timp ce țara este vândută și jefuită sistematic. Cine câștigă? Marile rețele transfrontaliere de interese.

 

Ne-a atras atenția un articol din 2018 – „Alexandrion a preluat New Montana și vrea să dezvolte un lanț de zece hoteluri” – link aici . Ce ne transmite articolul? Păi ne transmite că„ Hotelul a fost tot timpul cu 30% peste gradul de ocupare al stațiunii Sinaia. Anul trecut, am avut la New Montana în jur de 60.000 de clienți, iar anul acesta ne-am propus să avem un trafic de 100.000 de persoane, atât pe partea de cazare, cât și prin intermediul evenimentelor private și corporate”, a precizat președintele Alexandrion Group.

„Vrem să ajungem la zece hoteluri în România care să reprezinte un model pentru acest segment de business în țara noastră. Noi colaborăm cu multe hoteluri, iar propunerea noastră către ei este să îi ajutăm să atingă standardele de calitate din hotelurile noastre”, a adăugat Nawaf Salameh.”

Excelent am putea spune, uite un investitor în turism, cu portofoliu diversificat, ce să mai spunem, management pe pâine pe o piață „rarefiată” cum este cea din România.

            După care ne pune necuratul să căutăm date clare, concrete, care să demonstreze un înalt nivel de management, niște creiere profesioniste care creează profit și strategii. Numai că…jale. dacă hotelul avea o cifră de afaceri de 15 milioane de lei și un profit de 1,3 milioane de lei, la nivelul anilor 2021 și 2022, cifra de afaceri devine 700 de mii, respectiv 800 de mii de lei, și profitul e negativ – minus 6 milioane și minus 9,5 milioane.

            Putem să spunem că au fost ani pandemici, cel puțin 2021 și asta ne-a afectat pe toți. Dar vine anul de grație 2023 în care constatăm că la o cifră de afaceri de peste 15 milioane de lei, profitul este minus 6,3 milioane de lei. Cu alte cuvinte, investitorul strategic Nawaf are o gaură de 22,9 milioane de lei de când a achiziționat hotelul. Păi dacă ne raportăm la cifrele astea, ajungem la concluzia că acest hotel nu va fi niciodată profitabil.

            Bine, ok, se poate întâmpla să mai dai pe lângă în afaceri. Și ce faci atunci? Te reorientezi. Și investești în, să zicem, domeniul energetic. Numai că nu prea ai bani, nu prea ai angajați, nu prea ai idee ( a demonstrat în cazul New Montana). Și anunți prin presă că deschizi câmpii nesfârșite de fotovoltaice și că achiziționezi terminale GPL la Marea Neagră ( Octogon Gas&Logistics).

            Păi dacă afacerile merg prost și tu sari din gaură în gaură (financiară), îți mai arde de investiții? Păi hârtiile zic că nu prea ești bancabil și că stai cam rău la nivel de profit – link aici . Și că ai început să ipotechezi terenuri pe la bănci – link aici .

            În plus mai faci tovărășie și cu niște stimabili cetățeni ai unor state vecine și unele dintre ele nu neapărat prietene, care ar cam fi căutați pentru diverse nenorociri cum ar fi devalizări de bănci, contrabandă cu produse petroliere, achiziții cu „cântec” de diverse active strategice, din spatele cărora cam zâmbește Putin împreună cu toată camarila lui oligarhică.

            În altă ordine de idei dar rămânând la subiect, unde sunt celelalte hoteluri? Că parcă te apucasei serios de treabă ca să dai tonul în industria ospitalității.

            Totuși, unde sunt profiturile? Au plecat spre Cipru, acolo unde deții una sau mai multe companii offshore. Păi tu nu știi că Cipru e numită Moscova Mediteranei? „ICIJ a constatat că mai multe firme cipriote au furnizat servicii companiilor deținute sau controlate de 96 de ruși supuși sancțiunilor, din care 25 se aflau sub regimul sancțiunilor încă de dinainte de invazia din 24 februarie 2022, ca urmare a anexării ilegale a Crimeei în 2014.

„Statul spălătorie” 

Potrivit investigației ICIJ, „Cipru, aflat la extrema estică a Mediteranei, foarte aproape de Turcia, Siria și Liban, joacă rolul unui stat gazdă pentru bani murdari care servesc regimul autoritar al președintelui rus Vladimir Putin și al altor dictatori și actori care subminează democrația în țările lor, precum regimul Assad din Siria. Compania petrolieră de stat a țării a încercat să evite sancțiunile americane care interziceau orice tranzacție cu entitățile americane, folosind Cipru pentru a achiziționa echipamente de foraj din Houston. De asemenea, parteneri ai Kremlinului au direcționat bani prin Cipru către un renumit jurnalist german pentru a scrie cărți în favoarea lui Vladimir Putin”.

Investigația, potrivit ICIJ, dezvăluie rădăcinile profunde ale influenței rusești în economia și politica Ciprului și arată că UE „nu a reușit să impună un control asupra Ciprului și nici să țină în frâu sistemul bancar cipriot supradimensionat din cauza banilor negri. Investigația, potrivit ICIJ, „arată că atunci când Rusia a invadat Ucraina în 2022, firma de contabilitate PWC Cyprus i-a ajutat pe oligarhii ruși să-și protejeze activele și să submineze sancțiunile occidentale ce aveau scopul de a întrerupe finanțarea războiului lui Putin. Pe măsură ce națiunile occidentale se foloseau din ce în ce mai mult de sancțiunile economice pentru a opri fluxul de bani pentru regimurile nedemocratice, Ciprul a devenit un câmp de luptă economică, de tip intrigă și mister”.

 

            Și asta nu e tot domnule Nawaf

 

Presa națională a prezentat în data de 5 septembrie 2024 o serie de articole care ne transmiteau faptul că Nawaf Salameh, proprietarul brandului de băuturi alcoolice Alexandrion a cumpărat terminalul Octogon Gas&Logistics din Portul Constanța – „Achiziția a fost avizată de statul român și va fi realizată prin intermediul Nawaf Salameh Family Office, o entitate dedicată investițiilor diversificate, inclusiv în domeniul energetic.”, „ (…) aceasta este mai mult decât o investiţie strategică în sectorul energetic. Este o dovadă a angajamentului nostru de a promova obiectivele de securitate energetică şi sustenabilitate ale României. Prin integrarea terminalului de gaze şi logistică Octogon în portofoliul  nostru alături de proiectele noastre de energie verde, punem bazele pentru o infrastructură energetică care este mai multidimensională şi, prin urmare, mai durabilă şi mai sigură, precum şi mai responsabilă faţă de mediu”, „Nawaf Salameh Family Office face un pas strategic major prin achiziţia Terminalului Octogon Gas & Logistics din Portul Constanţa, subliniind angajamentul grupului pentru investiţii diversificate, inclusiv în iniţiative energetice. Această achiziţie marchează un moment crucial în viziunea doctorului Nawaf Salameh pentru viitor, având implicaţii semnificative pentru securitatea energetică şi naţională a României şi pentru întărirea relaţiilor strategice între România şi Statele Unite ale Americii, în domeniul comercial şi în alte sfere”, „onoarea și încrederea acordate Nawaf Salameh Family Office de către Guvernul României, care a revizuit în detaliu implicațiile de securitate națională la cele mai înalte niveluri ale statului, asociate cu acest proces de aprobare” și „Suntem onorați de aprobarea Guvernului României și de recunoașterea faptului că achiziția Octogon Gas & Logistics consolidează securitatea energetică a țării noastre”. (De când personale fizice revizuiesc implicațiile de securitate națională a unui stat? – nota redacției)

            Plecând de la aceste declarații, am încercat și noi să aflăm ce instituție a avizat/autorizat această achiziție. Păi Guvernul zice că habar n-are de treaba asta într-un răspuns oficial, și a declinat cerea spre altă instituție. Urmează să primim răspunsuri și de la alte instituții, printre care CSAT, Ministerul Economiei, Ministerul de Finanțe, Consiliul Concurenței, băncile care se presupune că sunt implicate și companii din domeniul comerțului cu GPL.

            Acum, să înțelegem și noi ceva din treaba asta – achiziția a fost făcută? Sau nu? Statul a avizat sau autorizat ceva? Că până acum e liniște și pace, nimeni nu știe nimic.

            Ne întrebăm, pe bună dreptate, în calitate de cetățeni ai României, ce instituție a statului a avizat și ce bancă a vândut. Pentru că se pare că Nawaf Salameh Family Office a achiziționat o dană, un cheu și o radă ce aparține de drept Statului Român. Ba mai mult, din cercetările noastre reiese că Octogon Gas & Logistics este marcă înregistrată la OSIM și nu aparține companiei Octogon Gas & Logistics. Denumirea comercială aparține altei persoane juridice sau fizice.

            În schimb știm cum se ia Nawaf exact de Guvernul României contestând în gura mare hotărâri de guvern – „Bineînţeles că impozitul minim pe cifra de afaceri va avea un impact financiar asupra Alexandrion Group. Măsura aceasta a fost luată pentru că statul nu poate să colecteze taxele şi impozitele stabilite în bugetul de stat. Pentru că statul nu e în stare să colecteze TVA, a pus acest impozit pe cifra de afaceri. Este un sistem gândit greşit, mai ales că din impozitul pe profit politica Alexandrion Group este să reinvestească 80% în activităţi de producţie în România. Or, dacă ni se aplică un impozit de 1% din cifra de afaceri, vor avea de suferit investiţiile pe care le programăm în diferite ramuri ale economiei naţionale. „.  – link aici.

            Să comentăm un pic cele declarate

            Colectarea de TVA deficitară are loc peste tot în Europa. Pentru că, ce să vezi, e un sistem păgubos care beneficiază din plin de lacune legislative. Dar să spui că e greșit să impozitezi tu, ca stat, cu 1% din cifra de afaceri, pentru că nu reușești să colectezi TVA, e un pic forțat. Și explic de ce. Pentru că, marile companii optimizează fiscal profiturile. Adică le externalizează sub forma unor plăți pentru consultanță în paradisuri fiscal. Dacă le soliciți impozit 1 % din cifra de afaceri, le iei bani din start, și tu ca stat nu mai stai cu ochii închiși și mâna întinsă la pomana companiilor mari. Cu alte cuvinte, chiar dacă Nawaf e un mare plătitor de taxe, el nu va mai externaliza profitul prin această metodă în, să zicem, Cipru (acolo unde are ceva acțiuni la cel puțin o companie). Ai, n-ai profit, scoți banul. Și asta e valabil pentru toate companiile, inclusiv pentru cele două de la începutul articolului. Cât despre profit, am văzut în cazul hotelului New Montana, în 6 ani de funcționare, cifră de afaceri 54,13 milioane de lei, profit minus 22,8 milioane de lei. Cel puțin la nivelul lui 2023, pentru fiecare leu încasat la hotel, Nawaf a cheltuit un leu și cincizeci de bani. Management pe pâine, am putea spune!

Întrebăm și noi – Unde sunt banii?

            Păi nu sunt atât timp cât România e paradisul evazioniștilor fiscali, atât timp cât instituțiile de stat iau poziție de drepți de frica represaliilor când apar diferiți potentați bine racordați la „sistem” care mai au și diferite patalamale, atât timp cât vama e de decor și face jocurile grupurilor de interese și ale contrabandiștilor de combustibili, haine, încălțăminte, parfumuri, atât timp cât trec tiruri cu țigări de contrabandă, alcool și țigări ca prin brânză prin vămi.

            Și nu sunt și din cauza faptului că marile companii externalizează profiturile prin optimizări fiscale având armate de consultanți în spate, acoperite de armate de avocați bine conexați la diferite instituții.

            Vorba aia, ai bani stai în față! Și ce să mai zicem? Totul merge ca uns, nu? Într-o țară unde evaziunea fiscală a devenit aproape un sport național, ne mai mirăm că România e paradisul celor care ocolesc legea, iar instituțiile noastre par mai degrabă niște spectatori cuminți, temători de ‘cei mari și puternici’. Vameșii noștri? Ei bine, sunt ca niște statui – frumoși, dar de decor, că doar tirurile de contrabandă trec lejer, fără nicio problemă. Și toate astea în timp ce marile corporații jonglează cu optimizările fiscale, iar statul nostru le face plecăciuni adânci, doar nu-i deranjăm pe domnii cu avocați scumpi, bine conectați.

Hai să fim serioși, căci în acest joc doar cei cu bani dictează regulile, iar noi ceilalți… urmărim de pe margine, sperând că într-o zi se va schimba ceva. Dar până atunci, sistemul funcționează perfect – pentru cine trebuie, bineînțeles.

            Într-o zi va apare unul sau altul și va spune că a cumpărat Casa Poporului și că are aviz de la CSAT și Guvern. Sau că a achizționat Palatul Victoria cu avizul Consiliului Comncurenței. Va da interviu direct de pe scaunul lui Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

            Chiar așa, Marcele, secretariatul Guvernului a declinat cererea noastră, dar tu ce zici de ce se învârte prin România? Sau să stăm concentrați pe creșterea pensiilor, pe salariul minim European, pe cei 7% din PIB investiții și pe campania electorală? Asta în timp ce se pare că Nawaf că are Fundația Colegiului Național de Apărare a României în mână?

            Oare așa să fie? Să vedem ce zic parchetele, inclusiv cel militar.

 

Disclaimer

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise sau din surse jurnalistice nepublice conform legislației naționale și europene.

 

#InformațiaBrașovului