Scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății
Către: Ministerul Sănătății, Domnului Alexandru Rafila, ministru
C.C. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Domnului Adrian Câciu, ministru
Ref: PNRR, Componenta 12: Sănătate, Investiția: I2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, Investiția specifică: I2.1 – Infrastructură spitalicească publică nouă, Ținta 377, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie, Brașov
P Problemele Brașovenilor în Accesul la Sănătate
Se apropie momentul în care se împlinesc trei ani de când coaliția PSD-PNL a refuzat brașovenilor oportunitatea de a beneficia de un spital nou, care urma să fie construit prin intermediul PNRR. În urmă cu trei ani, colegii din USR au prezentat Ministerului Sănătății o listă completă a proiectelor de spitale sau secții noi aflate în pregătire la nivel național, fără a ține cont de diferențele politice. Finanțările negociate prin PNRR erau destinate pentru aproximativ 25-27 de spitale, toate având un stadiu avansat și o șansă reală de finalizare până în 2026.
În loc să se implice activ în accelerarea procesului de selecție și contractare, Ministrul Rafila a optat pentru o atitudine care a dus la întârzierea acestor investiții. Această abordare a generat pierderi semnificative, în valoare de 740 de milioane de euro, reprezentând cea mai mare pierdere din toate componentele PNRR. Brașovenii au fost afectați în mod special, mai întâi prin eliminarea din finanțare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie, care avea locul 7 în lista obiectivelor selectate și un punctaj similar cu locurile 4-6.
Refuzul de a Semna Contractul de Finanțare
Ulterior, acest refuz a continuat prin nesemnarea contractului de finanțare. La aproape trei ani de la aprobarea PNRR, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov rămâne singurul spital din lista celor 27 selectate care nu a obținut un contract de finanțare. Ministrul Rafila a justificat acest refuz printr-o plângere adresată EPPO, dar, în realitate, nu avea niciun motiv valid pentru a nu semna acest contract. Această atitudine demonstrează o răzbunare de natură politică și un abuz continuu, afectând mii de brașoveni care nu pot beneficia de un spital nou.
Nu există nicio reglementare care să împiedice ministrul Rafila să semneze contractul de finanțare pentru Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov, chiar și în contextul plângerii la EPPO. De fapt, semnarea acestui contract ar fi putut elimina obiectul plângerii respective.
Apel pentru Semnarea Contractului
Încă există oportunitatea de a construi spitalul până la finalizarea PNRR. În numele a sute de mii de brașoveni, cer ministrului Rafila să își îndeplinească obligația de serviciu, așa cum a promis în momentul învestirii, și să semneze contractul de finanțare pentru Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov.
Această scrisoare deschisă subliniază importanța acestor investiții în sănătate și nevoia urgentă de acțiune în beneficiul comunității.
Proiectele Spitalelor din România: Stadiul și Provocările Finanțării
În întreaga țară, se află în pregătire o serie de proiecte pentru spitale, dintre care 22 aveau deja studiile de fezabilitate finalizate, iar pentru 4 dintre acestea, studiile erau în curs de finalizare, inclusiv Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov. Alte 9 proiecte se aflau în stadii de dezvoltare, în timp ce 1 spital, Spitalul Județean Bacău, avea un statut juridic incert.
Valoarea totală a acestor proiecte se ridica la 3,6 miliarde de euro, ceea ce depășea semnificativ suma alocată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de 2,2 miliarde de euro. Această sumă ar fi putut acoperi aproximativ 25 de spitale. Astfel, era necesară stabilirea unor criterii de departajare pentru a determina ordinea priorităților.
Stabilirea Criteriilor de Prioritate
La preluarea mandatului, autoritățile ar fi trebuit să definească aceste criterii, având în vedere în primul rând maturitatea proiectelor, pentru a maximiza șansele finalizării până în 2026. În schimb, s-a observat o tendință de a prioritiza aspectele politice, fără a stabili criterii clare. Acțiunile întreprinse au dus la diminuarea oportunităților pentru românii din întreaga țară de a beneficia de noi spitale sau secții de spital.
Până la sfârșitul anului 2021, nu au fost stabilite criteriile necesare, iar până în martie 2022 nu s-a realizat niciun progres. În loc să utilizeze acest timp pentru a se familiariza cu mecanismele PNRR, autoritățile au făcut publice dovezile unui sabotaj, afirmând că lista spitalelor ce urma să primească finanțare necesita completări. Unele județe aveau multiple obiective pe această listă, în timp ce altele nu aveau niciunul.
Aprobarea Criteriilor de Evaluare
Pe 12 octombrie 2022, printr-o hotărâre de guvern, au fost aprobate criteriile de evaluare și punctajul pentru spitalele ce urmau să beneficieze de finanțare. Cu toate acestea, condițiile stabilite au fost percepute ca artificiale, având ca efect excluderea unor proiecte avansate capabile să demareze licitațiile.
După o lună, pe 18 noiembrie, a fost publicat Ghidul de finanțare, stabilind termenul pentru depunerea cererilor de finanțare la data de 23 decembrie. În martie 2023, ar fi trebuit semnate contractele de finanțare, însă abia în acea lună a fost publicată o listă cu 27 de spitale aprobate, în loc de cele aproximativ 25 estimate anterior.
Clasarea Spitalului din Brașov
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov a fost al 7-lea pe lista selectată, având un punctaj similar cu spitalele clasate pe locurile 4-6, ceea ce indica un grad de maturitate avansat al proiectului. În plus, a fost publicată o listă de rezervă cu încă 15 spitale, evidențiind nevoia de a revizui prioritățile în funcție de criteriile stabilite.
Aceste întâmplări subliniază provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate din România și necesitatea unui management eficient al proiectelor de investiții în infrastructura sanitară.
Decizii controversate privind spitalele din România
Sabotajul drepturilor românilor de a beneficia de tratamente în spitale noi a fost evident în ultimele luni. După o selecție inițială, activitățile au stagnat timp de câteva luni. La începutul lunii septembrie 2023, în contextul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fără nicio consultare publică sau informare oficială, s-a anunțat prin intermediul presei că 6 dintre cele 27 de spitale selectate pentru finanțare au fost excluse. Printre acestea se numără, fără o explicație clară, și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov.
Renegocierea PNRR și excluziile controversate
În propunerea trimisă Comisiei Europene în septembrie 2023, ca parte a renegocierii PNRR, a fost inclusă renunțarea la cele 6 investiții, printre care și spitalul din Brașov. Această decizie a fost considerată abuzivă, fără o bază legală sau o comunicare oficială care să justifice întârzierea acestor spitale comparativ cu cele rămase pe listă. Din acest motiv, a fost depusă o plângere la Oficiul European Antifraudă (EPPO), iar până în prezent nu a fost primită o decizie oficială.
Promisiuni și pierderi financiare
La scurt timp după această excluzie, în cadrul unei declarații politice, s-au făcut promisiuni de finanțare din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru cele 6 spitale. Totuși, Comisia Europeană a respins aceste excluzii, subliniind că au fost motivate politic. În octombrie 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a retransmis propunerea de modificare pentru Componenta 12 Sănătate, fără a mai menționa spitalele excluse, ci stabilind ca obiectiv finalizarea a cel puțin 19 spitale până în 2026.
Întârzieri și perspective
Cu toate acestea, au mai trecut două luni fără semnarea contractelor de finanțare pentru spitalele aprobate în cadrul PNRR, ceea ce a dus la pierderea a doi ani prețioși. La sfârșitul lunii februarie 2024, a fost anunțat un acord cu BEI pentru finanțarea investițiilor exclude de la PNRR, iar ulterior s-au reluat declarațiile din 2022, referindu-se la dezechilibrul politic în alocarea fondurilor. A fost anunțată o serie de spitale care vor beneficia de finanțare prin împrumuturi de la Banca Mondială de Investiții, în încercarea de a compensa investițiile excluse din PNRR.
Aceste întârzieri și decizii controversate ridică semne de întrebare asupra eficienței gestionării fondurilor europene și a angajamentului autorităților de a asigura accesul românilor la servicii medicale de calitate.
Împrumutul BEI pentru spitale: Întârzieri și perspective
Recent, a fost adoptată o ordonanță de urgență (OUG 29 din 28 martie 2024) care vizează operaționalizarea împrumutului din partea Băncii Europene de Investiții (BEI). Această măsură vine la aproape șase luni de la anunțul inițial privind împrumutul destinat modernizării și dezvoltării infrastructurii spitalicești.
În ultimele declarații oficiale, s-a menționat că se va efectua o nouă evaluare la cele 27 de spitale incluse în program. Din analiza efectuată, s-a constatat că, la momentul declarației, 9 spitale aveau un progres fizic de 0%, iar 9 dintre ele nu aveau contracte de lucrări atribuite. De asemenea, pentru patru dintre spitale, procedurile de achiziție nu erau nici măcar publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Un aspect îngrijorător este că, deși există posibilitatea ca Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie din Brașov să fie construit înainte de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acesta rămâne, în continuare, singurul spital din cele 27 selectate care nu a semnat un contract de finanțare. Această situație nu este generată de vreo restricție legală sau procedurală, ci mai degrabă de obstacole interne care par să influențeze deciziile luate.
Primarul Municipiului Brașov, Allen Coliban, a subliniat că există încă oportunitatea de a corecta aceste neajunsuri, subliniind importanța acestui demers pentru comunitatea brașoveană.