Decizia Curții Constituționale privind candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă

Curtea Constituțională a României a anunțat luni seară hotărârea prin care respinge candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la funcția de președinte al României. Conform documentului, înregistrarea acestei candidaturi contravine unor condiții de eligibilitate, făcând referire la valorile democrației, la respectul pentru statul de drept și la respectarea Constituției, toate corelate cu angajamentele politicomilitare ale României ca membră a Uniunii Europene și NATO.

Argumentele Curții Constituționale

În hotărârea sa, Curtea subliniază că, în urma analizei actelor și faptelor prezentate de contestatori, candidatul nu respectă prevederile constituționale stipulate în articolele relevante. „Curtea reține că înregistrarea candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile din 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de Constituție”, se arată în document. Această decizie este rezultatul admiterii contestațiilor formulate, ceea ce a dus la anularea unei decizii anterioare a Biroului Electoral Central.

Dreptul de a fi ales și condițiile de eligibilitate

CCR afirmă că „dreptul de a fi ales este un drept fundamental și o condiție esențială a democrației”. Deși acest drept este garantat, el nu este absolut și poate fi supus unor restricții, conform viziunii democratice a Constituției. Curtea subliniază că, deși jurământul de credință este depus de câștigătorul alegerilor, condițiile de eligibilitate trebuie să fie îndeplinite încă de la momentul depunerii candidaturii.

Discursul politic al Dianei Iovanovici-Șoșoacă

Documentul menționează că Diana Iovanovici-Șoșoacă, prin discursul său constant, promovează idei care contestă fundamentele democratice ale statului și ordinea constituțională. Curtea subliniază că regulile democratice trebuie să se aplice tuturor cetățenilor, iar derapajele de la aceste principii nu pot fi tolerate.

Declarațiile și acțiunile publice ale Dianei Iovanovici-Șoșoacă, care contravin valorilor constituționale și exigențelor unei societăți democratice, sunt considerate suficiente pentru a indica o atitudine de negare a obligației de respectare a Constituției. Aceasta include, în mod special, discuții referitoare la înlăturarea garanțiilor esențiale ale statutului României ca membru al Uniunii Europene și NATO.

Concluzie

Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că respectarea Constituției și apărarea democrației sunt condiții fundamentale pentru a putea candida la funcția de președinte al României.

CCR respinge candidatura Dianei Șoșoacă

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în cadrul unei ședințe recente, să respingă candidatura Dianei Șoșoacă pentru funcția de Președinte al României. Această decizie a fost luată în prezența președintelui CCR, Marian Enache, și a judecătorilor Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan și Varga Attila. Scântei a formulat o opinie separată, iar Livia Stanciu și Elena Simina Tănăsescu nu au fost prezente la ședință.

Contestațiile împotriva candidaturii

Contestațiile împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă au fost formulate de Amalia Bellantoni și Mihai Gheoghe Ursa. Bellantoni a subliniat că semnăturile aduse în sprijinul candidaturii conțin similitudini evidente și că unele dintre acestea sunt fotocopii. De asemenea, a menționat comportamentul Dianei Șoșoacă, care a declarat că „România nu este un stat de drept” și a sugerat că în Rusia și China există mai multă democrație decât în România.

Printre acuzațiile aduse se numără și incitarea publicului la revoltă în timpul pandemiei, amenințări la adresa securității naționale și diseminarea de propagandă pro-rusă. Diana Șoșoacă a fost acuzată că a oferit interviuri unor publicații rusești, promovând mesaje care denigrează NATO și Uniunea Europeană, și că a pledat pentru neutralitatea României.

Comportamentul controversat al Dianei Șoșoacă

Diana Șoșoacă a fost descrisă ca având un comportament agresiv, atât fizic cât și verbal, fiind cunoscută pentru amenințările cu moartea adresate adversarilor. Aceste acțiuni demonstrează un dispreț constant față de lege, iar un exemplu în acest sens este incidentul în care a fost prinsă conducând cu o viteză de 110 km/oră, în ciuda faptului că rămăsese fără permis.

Mihai Gheoghe Ursa a adus în discuție apartenența Dianei Șoșoacă la un partid care ar încălca prevederile Constituției prin statutul și activitățile sale, menționând comportamentele antidemocratice și legăturile acesteia cu Rusia.

Omagiu controversat

După respingerea candidaturii, Diana Șoșoacă a făcut un omagiu fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu, intervenind în direct pe pagina de YouTube a unui coleg de partid, unde a îndemnat la atitudini antisemitiste, generând astfel noi controverse.