Roxana Mînzatu, explicații în Parlamentul European despre casa din Brașov

Roxana Mînzatu, candidata României pentru funcția de vicepreședinte responsabil de portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată marți în Parlamentul European. Prestația ei a fost apreciată, dar a fost nevoită să ofere din nou clarificări cu privire la legalitatea extinderii casei din Brașov, imobil în care a crescut și pe care l-a achiziționat în 2009. La finalul audierii, Mînzatu s-a declarat mulțumită, însă Manfred Weber, liderul PPE, solicită în continuare lămuriri suplimentare.

Întrebările eurodeputaților

Eurodeputata germană Sabine Yerheyen a întrebat-o pe Roxana Mînzatu dacă a dublat suprafața casei fără autorizația Ministerului Culturii și cum își justifică candidatura pentru un portofoliu european, având în vedere că nu protejează patrimoniul cultural din țara sa. Mînzatu a confirmat că locuința are acum o suprafață de 120 mp și trei dormitoare, dar a subliniat că imobilul nu este un monument istoric și că dispune de un document emis de Ministerul Culturii care atestă acest lucru.

„În două documente, unul din 2011 și altul recent, se menționează că această casă, în care am locuit toată viața, nu este un monument istoric”, a afirmat Mînzatu în fața eurodeputaților.

Susținerea statului de drept

Problema legalității extinderii casei a fost abordată și de eurodeputatul danez Hanne Dahl, care a întrebat-o dacă susține statul de drept. Mînzatu a răspuns că a fost întotdeauna o susținătoare a statului de drept, dar a precizat că nu poate fi trasă la răspundere pentru măsurile luate de un guvern PSD anterior, deși era parte a acelui partid.

Haosul din arhivele statului

După audiere, Roxana Mînzatu a menționat că lipsa avizului pentru extinderea imobilului se datorează „haosului din arhivele și procedurile unor instituții din România”. Mînzatu s-a arătat deschisă să ofere presei documentul de la Ministerul Culturii, care confirmă că imobilul achiziționat în 2009 nu este un monument istoric, dar menționează că era necesar un aviz datorită amplasării în centrul istoric al Brașovului.

Întrebată dacă această problemă reprezintă o vulnerabilitate, Mînzatu a răspuns: „Din păcate, da”. Ea a explicat că nu dorește să blameze haosul din arhive, dar a insistat că clădirea nu a fost niciodată un monument istoric. „Mama mea are 90 de ani și clădirea este mai tânără decât ea. Sunt doar erori materiale care ar fi trebuit corectate de proprietarul anterior sau de statul român, care nu a făcut nimic pentru a repara casa. Până am cumpărat-o, ploua prin acoperiș. Am dormit cu mama mea în pat până la 17 ani, pentru că nu aveam o sobă de teracotă într-una dintre camere”, a adăugat Mînzatu. Aceasta a explicat și motivul pentru care a decis să cumpere casa.

Controverse în jurul comisarului desemnat Roxana Mînzatu

Liderul grupului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat recent că există încă nelămuriri legate de proprietatea Roxanei Mînzatu, comisarul desemnat din România, după audierea acesteia. Weber a subliniat importanța unei Comisii Europene puternice și unite, capabile să facă față provocărilor viitoare.

„Criteriul nostru în timpul audierilor este clar: trebuie să evaluăm candidații obiectiv, având în vedere performanța lor și capacitatea de a acționa fără obstacole legate de activitățile curente sau trecute”, a declarat Weber. De asemenea, el a insistat asupra necesității de a avea o Comisie liberă de orice acuzații, pentru a asigura integritatea procesului decizional.

Mesaj din partea eurodeputatului PNL

În aceeași zi, Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al grupului PPE, a transmis un mesaj similar, menționând că europarlamentarii din comisiile de muncă și cultură au încă întrebări de clarificat cu privire la proprietatea Roxanei Mînzatu. Mureșan a adăugat că vor avea loc discuții suplimentare între conducerea grupului PPE și europarlamentarii din aceste comisii.

Aprecieri din partea șefelor de comisii

Pe de altă parte, Nela Riehl, președinta Comisiei pentru cultură și educație (CULT), și Li Andersson, președinta Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), au avut reacții pozitive după audierea Roxanei Mînzatu. Riehl a apreciat claritatea cu care Mînzatu și-a comunicat intențiile, subliniind angajamentul acesteia față de valori fundamentale precum egalitatea de gen și incluziunea socială.

Li Andersson a menționat, de asemenea, că Mînzatu a evidențiat importanța dialogului social în lupta împotriva sărăciei și șomajului în rândul tinerilor. Audierea a avut loc în cadrul comisiilor CULT și EMPL, iar Roxana Mînzatu a fost evaluată pentru postul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene în domeniul „Oameni, competențe și pregătire”.

Audierea Roxanei Mînzatu în Parlamentul European

Recent, Roxana Mînzatu a fost supusă unei audieri în Parlamentul European, un moment considerat de ea ca fiind “cel mai complex examen al vieții mele”. Audierea a durat trei ore și a inclus aproximativ 50 de întrebări din partea eurodeputaților. La final, Mînzatu a primit îmbrățișări și aplauze, dar a subliniat că adevărata evaluare va veni odată cu votul.

Evaluarea finală programată

Președinții și coordonatorii grupurilor politice din comisiile CULT și EMPL se vor reuni pentru a analiza performanța Roxanei Mînzatu. Pe baza acestor evaluări, Conferința președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, va decide soarta audierilor, care se vor încheia oficial pe 21 noiembrie. După finalizarea procesului, vor fi publicate scrisorile de evaluare.

Aprobarea comisarilor

Aprobarea colegiului complet al comisarilor, inclusiv a Roxanei Mînzatu, este planificată pentru sesiunea plenară din perioada 25-28 noiembrie, desfășurată la Strasbourg. Mînzatu a exprimat incertitudinea privind momentul în care va primi vestea validării sale, menționând că procesul decizional este complex.

Provocările discuțiilor

În cadrul audierii, Mînzatu a recunoscut că a fost o provocare pentru parlamentarii europeni să abordeze subiecte precum locurile de muncă, drepturile sociale și educația, în contextul pregătirii pentru situații de criză. Deși a simțit că discuțiile ar fi putut fi mai bine structurate, a remarcat o reacție pozitivă din partea sălii în urma răspunsurilor sale.

Planul de acțiune pentru drepturile sociale

Referitor la elaborarea unui nou plan de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale, Mînzatu a afirmat că nu se așteaptă să aibă dificultăți în a mobiliza părțile implicate. Ea a subliniat importanța dialogului direct cu partenerii sociali, guvernele, parlamentele și societatea civilă din fiecare stat membru. Mînzatu a subliniat că nu intenționează să dezvolte acest plan din birou, ci să se consulte cu diverse grupuri pentru a aborda aspecte precum utilizarea algoritmilor în gestionarea activității angajaților.