Somnolența excesivă la vârstnici și riscul de demență

Un nou studiu sugerează că somnolența excesivă în timpul zilei la persoanele în vârstă ar putea semnala un risc crescut de demență. Cercetătorii au identificat o corelație între problemele de somn și sindromul de risc cognitiv motoric (MCR), o afecțiune premergătoare demenței.

Detalii ale studiului

Cercetarea, realizată de specialiști de la Albert Einstein College of Medicine din New York, a fost publicată în revista medicală Neurology. Studiul a implicat 445 de participanți cu o vârstă medie de 76 de ani, toți fără diagnostic de demență. Evaluările au inclus obiceiurile de somn și nivelul de oboseală diurnă, precum și viteza de mers a participanților.

Rezultatele cercetării

Rezultatele au indicat că persoanele care manifestă somnolență excesivă în timpul zilei și o lipsă de entuziasm față de activitățile zilnice au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta MCR. Această condiție se caracterizează printr-o viteză de mers redusă și probleme de memorie.

Semnificația somnului pentru sănătatea cognitivă

Neurologul Verna Porter explică diferența dintre oboseala normală asociată înaintării în vârstă și problemele de somn semnalate în studiu. „Oboseala normală poate apărea după o zi lungă de muncă, dar somnolența excesivă din timpul zilei și lipsa de entuziasm pentru activități pot indica tulburări de somn mai grave”, afirmă aceasta.

Impactul pe termen lung al tulburărilor de somn

Studiul a evaluat persoane în vârstă, dar tulburările de somn cronice pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății cognitive. Dr. Porter subliniază că problemele de somn apărute în mijlocul vieții pot contribui la un declin cognitiv ulterior. „Tulburările de somn, cum ar fi insomnia cronică sau apneea de somn, pot induce modificări neurodegenerative ce duc la demență în etapele ulterioare ale vieții”, adaugă Dr. Porter.

Strategii de prevenție și gestionare

Experții recomandă măsuri preventive pentru îmbunătățirea calității somnului și protejarea sănătății cognitive, inclusiv:

• Prioritizarea igienei somnului
• Gestionarea stresului prin tehnici de mindfulness, yoga sau terapie cognitiv-comportamentală
• Practica exercițiilor fizice în mod regulat
• Tratamentul prompt al tulburărilor de somn

Importanța exercițiilor fizice

Steve Allder, neurolog consultant, subliniază că un model de somn deficitar în mijlocul vieții poate crește riscul de demență în anii următori. „Acest lucru se poate întâmpla mai ales dacă somnul slab contribuie la alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare sau inflamația”, afirmă acesta.

Verna Porter adaugă că o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și acizi grași omega-3, împreună cu exerciții fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, pot îmbunătăți calitatea somnului și sănătatea cognitivă generală.

Masele musculare și impactul asupra somnului

Un neurolog a subliniat legătura dintre dezvoltarea masei musculare și calitatea somnului. Potrivit acestuia, creșterea masei musculare nu doar că oferă avantaje fizice, dar contribuie semnificativ și la un somn mai odihnitor.

Exercițiile fizice regulate și antrenamentele de forță pot îmbunătăți nu doar starea generală de sănătate, ci și procesele de somn. Aceste activități ajută la reducerea stresului și a anxietății, factori care pot afecta calitatea somnului.

În plus, odată cu creșterea masei musculare, metabolismul organismului devine mai eficient, ceea ce poate avea un efect pozitiv asupra ciclurilor de somn. Astfel, o activitate fizică adecvată nu doar că sprijină dezvoltarea musculară, ci și asigură un somn mai profund și mai restorative.

În concluzie, integrarea exercițiilor de forță în rutina zilnică poate aduce beneficii considerabile atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru calitatea somnului, conform specialiștilor în domeniu.