Ce este Contractura de Dupuytren?

Contractura de Dupuytren, cunoscută popular ca „boala vikingilor”, reprezintă o afecțiune degenerativă a țesuturilor moi din palmă, care afectează în special mobilitatea degetelor. Această boală progresează și poate duce la deformarea degetelor, dificultăți în utilizarea mâinii și o calitate a vieții diminuată.

Această afecțiune se manifestă prin formarea de noduli și benzi de țesut fibros sub pielea palmei. Aceste modificări pot provoca îngroșarea și scurtarea tendonului, ceea ce duce la contractarea degetelor, împiedicându-le să se întindă complet. În stadii avansate, degetele pot rămâne permanent îndoite.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă a contracturii de Dupuytren nu este pe deplin înțeleasă, însă mai mulți factori contribuie la apariția acestei afecțiuni:

• Genetica: Boala are o componentă ereditară pronunțată, fiind mai frecventă la persoanele cu antecedente familiale de Dupuytren.
• Vârsta: De obicei, apare la persoanele de vârstă mijlocie, în special la bărbați, în jurul vârstei de 50-60 de ani.
• Originea etnică: Este mai frecventă la persoanele de origine nordică, ceea ce a dus la denumirea de „boala vikingilor”.
• Factori de stil de viață: Consumul excesiv de alcool și fumatul pot agrava riscul de dezvoltare a bolii.
• Afecțiuni asociate: Diabetul, epilepsia și anumite tulburări ale țesutului conjunctiv sunt corelate cu un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune.

Simptome

Boala vikingilor debutează de obicei cu apariția unor noduli dureroși sau a cordoanelor de țesut sub pielea palmei. Aceste modificări pot afecta una sau mai multe degete, cele mai frecvent implicate fiind degetul inelar și cel mic.

Pe măsură ce boala avansează, nodulii pot deveni mai fervenți și se pot scurta, provocând contracturi ale degetelor. Astfel, mobilitatea degetelor este limitată, iar deformarea devine evidentă. Simptomele includ:

• Noduli sau benzi palpabile pe palmă.
• Disconfort sau durere ușoară în palmă.
• Limitarea mobilității degetelor afectate.
• Deformarea degetelor, care pot rămâne îndoite la nivelul articulațiilor interfalangiene.

Tratament

Tratamentul pentru contractura de Dupuytren variază în funcție de severitatea bolii și de impactul asupra funcționalității mâinii. În multe cazuri, evoluția bolii este lentă, iar intervenția devine necesară doar atunci când degetele sunt suficient afectate pentru a interfera cu activitățile zilnice.

Tratament conservator

• Fizioterapia poate ajuta la menținerea mobilității și la prevenirea progresiei afecțiunii.
• Injectările cu steroizi pot ameliora inflamația și durerea, dar nu opresc evoluția bolii.
• Splinturile pentru mâini pot fi utilizate pentru a menține degetele într-o poziție corectă, însă nu sunt o soluție pe termen lung.

Tratament chirurgical

• Fasiectomia este procedura chirurgicală cea mai frecvent utilizată pentru a îndepărta țesutul fibros responsabil de contractură.
• Excisionarea nodulilor poate fi efectuată atunci când boala nu a avansat semnificativ.
• În cazuri severe, pot fi necesare grefele de piele sau alte tehnici de reconstrucție.

Tratament minim invaziv

• Injectarea cu colagenază, o enzimă care ajută la desfacerea țesutului fibros, poate îmbunătăți mobilitatea degetelor în cazurile ușoare.
• Tehnici de stretching și terapii manuale pot fi aplicate pentru a spori flexibilitatea mâinii.