Studiu: Timpul mai lung de tranziție către somnul REM ar putea indica riscul de demență

Un nou studiu sugerează că persoanele care necesită un timp mai îndelungat pentru a ajunge la faza de vis a somnului sunt mai predispuse la dezvoltarea demenței, ceea ce ar putea reprezenta un semn timpuriu al bolii Alzheimer.

Legătura dintre somnul REM și Alzheimer

Faza de vis a somnului, denumită mișcare rapidă a ochilor (REM), este una dintre cele patru etape ale somnului, care se completează în aproximativ 90 de minute. O persoană poate parcurge aceste etape de patru sau cinci ori pe noapte. Cercetările recente au arătat că atât calitatea, cât și cantitatea somnului pot influența riscul de a dezvolta Alzheimer.

Conform noilor descoperiri, indivizii care durează „semnificativ mai mult” pentru a ajunge la faza REM ar putea fi mai expuși la riscul de a dezvolta această boală. REM urmează celor trei etape de somn non-REM, care variază de la somn ușor la somn profund. Persoanele în vârstă pot avea nevoie de mai mult timp pentru a atinge această fază.

În timpul somnului REM, creierul procesează amintirile, în special cele care au o încărcătură emoțională, și le stochează pe termen lung. Profesorul Yue Leng, coautor al studiului de la Universitatea din California, San Francisco, a explicat că o întârziere în atingerea fazei REM afectează capacitatea creierului de a consolida amintirile, interferând cu procesele esențiale pentru învățare și memorie. Dacă aceste procese sunt insuficiente sau întârziate, pot crește nivelurile hormonului de stres cortizol, ceea ce poate dăuna hipocampului, o structură esențială pentru consolidarea memoriei.

Detalii despre cercetare

Cercetătorii au studiat 128 de persoane cu o vârstă medie de 70 de ani, din secția de neurologie a Spitalului China-Japonia din Beijing. Aproape jumătate dintre participanți aveau Alzheimer, iar circa o treime sufereau de tulburări cognitive ușoare, o afecțiune frecventă care poate precede Alzheimer.

Studiul a relevat că persoanele cu Alzheimer aveau o probabilitate mai mare de a experimenta un somn REM întârziat. În plus, acestea prezentau niveluri mai ridicate ale proteinelor toxice amiloid și tau, specifice pacienților cu această boală. Persoanele cu REM întârziat aveau cu 16% mai mult amiloid și cu 29% mai mult tau comparativ cu cei care ajungeau rapid în REM, precum și cu 39% mai puțin dintr-o proteină sănătoasă numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), care scade în cazul Alzheimer.

Importanța somnului sănătos

Melatonina, un hormon care poate stimula somnul REM, a arătat în cercetările pe șoareci că reduce acumularea proteinelor tau și amiloid. De asemenea, medicamentele utilizate pentru tratarea insomniei, prin blocarea substanțelor chimice care inhibă REM, au demonstrat efecte pozitive în reducerea acumulării acestor proteine toxice.

Pentru a preveni Alzheimer, este esențial ca oamenii să adopte obiceiuri de somn sănătoase care să sprijine tranziția de la somnul ușor la somnul REM. Printre aceste obiceiuri se numără tratamentele pentru apneea de somn și limitarea consumului de alcool, care pot perturba un ciclu de somn sănătos.

Semnele timpurii ale bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune cerebrală caracterizată printr-o scădere graduală a memoriei, gândirii și abilităților de raționare. Pierderea memoriei care afectează activitățile zilnice este unul dintre cele mai evidente semne ale acestei boli.

Simptomele de alertă în sănătatea mentală

Este esențial să fim atenți la anumite semne care pot indica probleme de sănătate mentală. Pe lângă simptomele mai frecvente, există și alte manifestări la care ar trebui să fim vigilenți.

Semne de care să fim conștienți

Printre acestea se numără dificultățile în planificarea sau rezolvarea problemelor, care pot afecta capacitatea de a gestiona sarcini zilnice. De asemenea, finalizarea activităților familiale poate deveni o provocare.

Confuzia legată de timp sau loc este un alt simptom care poate indica o problemă mai gravă. Aceasta poate include dificultăți în a înțelege imagini vizuale și relațiile spațiale, ceea ce poate afecta percepția asupra mediului înconjurător.

În plus, pot apărea probleme noi în utilizarea cuvintelor, fie în vorbire, fie în scriere, ceea ce poate afecta comunicarea eficientă. Un alt semn de alarmă este pierderea frecventă a obiectelor și incapacitatea de a le regăsi.

Judecata scăzută sau sărăcită este un alt indiciu care nu trebuie ignorat, la fel ca și retragerea din activități de muncă sau sociale, care poate duce la izolarea socială. Schimbările în dispoziție și personalitate pot fi, de asemenea, semne importante de alertă.

Importanța recunoașterii simptomelor

Este crucial să recunoaștem aceste semne cât mai devreme posibil. Dacă observăm astfel de simptome la noi sau la cei din jur, este recomandat să discutăm cu un medic pentru a evalua situația și a primi suportul necesar.