Problemele digestive ignorate de români

Multe persoane din România se confruntă cu balonare, reflux sau senzația de prea plin după masă timp îndelungat, fără a solicita ajutorul unui specialist. Totuși, aceste simptome nu sunt normale, iar dificultățile de digestie, durerile de stomac frecvente sau evitarea meselor din cauza temerilor legate de balonare pot indica afecțiuni digestive mai serioase, după cum avertizează medicii.

„Majoritatea pacienților ajung la medic după luni sau chiar ani de disconfort, balonare, reflux sau greață ușoară și repetitivă. Adesea, ei cred că aceste simptome sunt cauzate de stres sau de mesele neregulate. Însă, în multe cazuri, este vorba despre afecțiuni digestive care pot fi tratate sau gestionate eficient dacă sunt diagnosticate la timp”, explică dr. Livia Negoiță, specialist în Gastroenterologie.

Afectiuni digestive frecvente

Printre cele mai comune afecțiuni care pot avea simptome blânde la început, dar care necesită investigații și tratament, se numără:

Dispepsia funcțională

Denumită și „indigestie cronică”, dispepsia funcțională nu prezintă o cauză organică evidentă. Se manifestă prin balonare imediat după mese, dureri surde sau presiune în piept și senzația că mâncarea nu coboară.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

BRGE apare atunci când acidul gastric urcă în esofag, provocând iritații ale mucoasei. Pacienții simt arsuri retrosternale, regurgitație acidă, iar uneori pot avea tuse seacă sau senzație de nod în gât.

Gastrita

Inflamația mucoasei stomacului poate fi cauzată de alimentație, infecția cu Helicobacter pylori, stres prelungit sau anumite medicamente. Simptomele includ greață ușoară, dureri în piept și lipsa poftei de mâncare.

Sindromul de intestin iritabil (SII)

SII este o afecțiune frecventă, dar adesea subdiagnosticată. Se manifestă prin alternanță între diaree și constipație, crampe abdominale și balonare severă după mese.

Medicul gastroenterolog poate recomanda diverse investigații, precum ecografie abdominală, endoscopie digestivă superioară (pentru BRGE sau gastrită), teste pentru Helicobacter pylori, analize de sânge și scaun sau colonoscopie, în funcție de simptomele pacientului. Este esențial ca persoanele afectate să se prezinte la un consult medical pentru a preveni complicațiile și a îmbunătăți calitatea vieții.

Importanța alimentației și a stilului de viață

„Acest lucru nu implică restricții drastice, ci alegerea alimentelor care sunt bine tolerate și care contribuie la reducerea inflamației digestive. De cele mai multe ori, combinăm dieta cu tratamente specifice, iar pacienții își recuperează confortul digestiv în câteva săptămâni”, a mai adăugat dr. Livia Negoiță.

Schimbările minore în obiceiurile alimentare pot include mese regulate, mici și dese, evitarea prăjelilor, mezelurilor și dulciurilor concentrate, reducerea consumului de cafea și băuturi carbogazoase, limitarea alcoolului și fumatului, asigurarea unei hidratări corespunzătoare (aproximativ 2 litri pe zi) și o pauză de minimum două ore între cină și culcare.

Disconfortul digestiv nu ar trebui să devină o normalitate. Este crucial ca persoanele care experimentează simptome recurente să nu le ignore și să solicite evaluări medicale pentru a preveni eventualele complicații și a îmbunătăți calitatea vieții.