Chilipiruri cu preț ascuns: Cum Temu și Shein cuceresc România, dar subminează economia

Redacția
Untitled

Comerțul online sub lupă: Cum TEMU și Shein cuceresc România, dar ascund costuri nevăzute pentru consumatori/ De la TikTok la Portul Constanța: Umbrele comerțului online ieftin care costă România miliarde/ Umbrele comerțului din Portul Constanța: Cum afectează mărfurile îndoielnice economia și sănătatea românilor/ La cât se ridică evaziunea fiscală în România realizată prin aceste tehnici ?

 

Intră pe telefon, dăi scroll pe TikTok, și dintr-odată o rochie de 50 de lei sau un gadget de 20 de lei îți face cu ochiul. Cu un click, e în coș. Bine ai venit în lumea Temu și Shein, giganții comerțului online care au transformat shopping-ul românesc într-o cursă după chilipiruri. În 2024, comerțul online din România a explodat, generând 11,8 miliarde de euro, adică 3,4% din PIB, iar platforme ca Temu și Shein sunt în fruntea preferințelor pentru 78% dintre cumpărătorii atrași de prețuri imbatabile. Dar ce se ascunde în spatele acestor oferte? De la origini dubioase și strategii hipnotizante până la controverse care implică muncă forțată și produse nesigure, povestea lor este mai complicată decât ne putem imagina. Să vedem ce zic cifrele, dar și umbrele acestui fenomen.

NCZoYXNoPWMwOTM4NjIxZGMyOGVkYTE2MDRlZWM1NjAyYTFmOWEw.thumbPentru cei care nu știau, Temu, lansat în 2022 de PDD Holdings, o companie chineză cu sediul în Insulele Cayman și depozite în Europa pentru a părea mai „european”, este un bazar digital care vinde de toate, de la accesorii la electrocasnice. Conectând direct fabricile chinezești cu clienții, elimină intermediarii, oferind peste 200 de categorii de produse la prețuri care par să sfideze logica – uneori cu livrare gratuită pentru comenzi de doar câțiva zeci de lei. Shein, fondat în 2008 de Chris Xu, a pornit tot din China, dar s-a mutat în Singapore, pozându-se ca un icon al modei globale. Specializat în modă „ultra-rapidă”, produce până la 10.000 de articole noi zilnic, folosind un model „on-demand” care urmărește trendurile de pe rețelele sociale. Ambele platforme au cucerit lumea cu strategii agresive: Temu a cheltuit 15 milioane de dolari pe reclame la Super Bowl 2023, promițând că „poți cumpăra ca un miliardar”, în timp ce Shein mizează pe influenceri de pe TikTok și colaborări cu vedete ca Katy Perry. Reducerile de 30% și jocurile interactive din aplicații transformă shopping-ul într-un sport național.

Dar prețurile mici vin cu un cost ascuns. Produsele Temu, adesea de calitate medie, includ articole contrafăcute sau nesigure, conform unui raport BabyCenter din 2024 – https://www.babycenter.com/baby-products/baby-products-you-should-be-wary-of-buying-from-temu_40009836 . Shein, la rândul său, a fost acuzat de furt de design, fiind dat în judecată chiar de Temu în 2023. Dar și Shein a dat în judecată Temu în mai multe rânduri, cel mai recent în august 2024, într-un tribunal federal din Washington, D.C. Shein acuză Temu de încălcarea drepturilor de autor, furt de secrete comerciale, contrafacere și fraudă. Mai exact, Shein susține că Temu încurajează vânzătorii să copieze designurile și imaginile produselor sale, folosind aceste practici pentru a susține prețurile extrem de scăzute, care ar implica pierderi la fiecare tranzacție. Shein mai afirmă că Temu a creat conturi false pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă Shein, pentru a redirecționa clienții către platforma Temu.Pe de altă parte, Temu a răspuns acuzând Shein de ipocrizie, având în vedere că Shein însăși se confruntă cu numeroase procese pentru încălcarea proprietății intelectuale din partea altor mărci și designeri. Anterior, în 2023, cele două companii au renunțat la procesele reciproce, dar disputa a fost reluată rapid, Temu acuzând Shein de tactici de intimidare de tip „mafiot” asupra furnizorilor.

Mai grav, ambele platforme sunt legate de practici etice îndoielnice. Un raport al Congresului SUA din 2023 indică un „risc extrem de mare” de muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale Temu, iar Bloomberg a dezvăluit în 2023 că Shein folosește bumbac din Xinjiang, regiune asociată cu abuzuri asupra uigurilor. Mediul suferă și el: producția masivă a Shein generează tone de deșeuri textile, iar calitatea scăzută a produselor încurajează consumerismului de unică folosință. Securitatea datelor ridică alte semne de întrebare – aplicația soră a Temu, Pinduoduo, a fost suspendată de Google Play în 2023 pentru malware, sugerând riscuri pentru confidențialitatea utilizatorilor.

În România, aceste platforme profită de conectivitatea ridicată (88,6% din gospodării au internet) și de apetitul pentru prețuri mici, atrăgând peste 13 milioane de cumpărători online, care cheltuie în medie 857 euro anual. Aderarea la Schengen în 2025 facilitează și mai mult livrările transfrontaliere, dar firmele locale se luptă să țină pasul cu giganții internaționali. Temu, cu 100.000 de furnizori, și Shein, cu 6.000 de fabrici, domină piața, dar lasă în urmă dileme: ce preț plătim de fapt pentru un tricou de 25 de lei? De la sănătatea consumatorilor la impactul asupra PIB-ului, comerțul online ieftin ascunde costuri care merită cântărite.

 

Umbrele comerțului din Portul Constanța: Cum afectează mărfurile îndoielnice economia și sănătatea românilor

portul constanta 1

Portul Constanța, poarta maritimă a României către lume, este mai mult decât un nod logistic strategic; este un punct nevralgic unde interese economice, practici dubioase și lacune legislative se întâlnesc, punând sub presiune economia națională și sănătatea consumatorilor. Depozitele logistice din zonele libere ale portului, create pentru a facilita comerțul internațional prin scutirea de taxe vamale, au devenit un teren fertil pentru importuri care ocolesc reglementările Uniunii Europene. De la tricotaje și parfumuri la suplimente alimentare, detergenți și cosmetice, multe dintre aceste mărfuri ascund secrete toxice, cum ar fi ftalații, substanțe chimice interzise în UE din cauza riscurilor pentru sănătate. În timp ce Vama Română intensifică controalele și confiscările, dezvăluind rețele de companii fantomă și scheme de spălare a TVA-ului, comerțul ilicit se mută peste graniță, în Bulgaria, profitând de avantajele Schengen. Acest fenomen nu doar că subminează PIB-ul României, dar ridică și întrebări despre legături obscure cu grupări de interese economice care acționează nestingherite pe teritoriul țării noastre precum Frățiile Arabe, Rusia și foști securiști de pe vremea comunismului, punând la încercare capacitatea autorităților de a proteja interesele naționale.

Zonele libere din Portul Constanța, reglementate de Regulamentul UE nr. 952/2013, permit depozitarea mărfurilor din afara UE fără plata taxelor vamale sau a altor impozite, atâta timp cât acestea nu intră pe piața UE. Această facilitate, menită să stimuleze comerțul, a fost deturnată de importatori care exploatează lacunele legislative pentru a introduce pe piață produse care nu respectă standardele europene. Tricotajele, parfumurile, suplimentele alimentare, detergenții și cosmeticele, adesea provenite din țări terțe, sunt frecvent contaminate cu ftalați și alte substanțe asociate cu tulburări hormonale și alte riscuri pentru sănătate. Rapoarte ale autorităților vamale și sesizările consumatorilor, care au constatat calitatea inferioară sau efectele nocive ale acestor produse, au declanșat controale riguroase, inclusiv în complexul comercial Dragonul Roșu, un cunoscut punct de distribuție pentru astfel de mărfuri. Aceste acțiuni au scos la iveală nu doar produse neconforme, ci și o schemă sofisticată de evitare a taxelor vamale și a TVA-ului, prin intermediul companiilor fantomă care „spală” obligațiile fiscale.

Mecanismul este simplu, dar eficient: mărfurile intră în zonele libere fără taxe, sunt transferate prin firme fantomă care dispar rapid din evidențe, iar TVA-ul este „optimizat” prin facturi fictive sau tranzacții intracomunitare. Odată cu aderarea Bulgariei la spațiul Schengen, mulți dintre acești importatori și-au mutat operațiunile peste graniță, profitând de libera circulație a mărfurilor în UE. Coletele cu bunuri achiziționate vin din Bulgaria în mașini neinscripționate pentru a evita controalele vamale, și sunt apoi trimise prin servicii de curierat clienților. Potrivit estimărilor, evaziunea fiscală din comerțul online și importurile necontrolate costă România miliarde de euro anual, reducând PIB-ul și slăbind capacitatea statului de a se susține. În 2024, comerțul online a generat 11,7 miliarde de euro, dar o parte semnificativă a acestor tranzacții scapă fiscalizării, alimentând un cerc vicios care favorizează importatorii fără scrupule.

portul ConstantaAutoritatea Vamală Română, împreună cu alte organe de control, a intensificat eforturile pentru a combate aceste practici. În 2024, Vama a confiscat bunuri contrafăcute și electronice nedeclarate în valoare de peste 460.000 de lei, iar controalele din Portul Constanța și Dragonul Roșu au vizat importatori care comercializează mărfuri neconforme. Totuși, amploarea fenomenului depășește capacitatea actuală de supraveghere. Un raport al Congresului SUA din 2023 a avertizat asupra riscului „extrem de mare” de muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale platformelor precum TEMU, iar investigațiile UE din 2024 au semnalat prezența produselor contrafăcute și nesigure pe aceste platforme. În România, Dragonul Roșu a devenit simbolul comerțului cu mărfuri îndoielnice, de la parfumuri contrafăcute, haine și încălțăminte de calitate îndoielnică, la suplimente alimentare neverificate, care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Mai grav, există indicii că aceste rețele de importatori ar putea avea legături cu grupări obscure, inclusiv Frățiile Arabe și entități din Rusia, precum și cu foști securiști care exploatează vechile rețele de influență pentru a facilita comerțul ilicit. Aceste conexiuni, deși greu de dovedit, sugerează o rețea complexă care profită de slăbiciunile sistemului de control vamal și logistic. Portul Constanța, cu volumul său mare de mărfuri și infrastructura limitată, rămâne vulnerabil în fața acestor practici. În timp ce companiile de transport și logistică, precum cele din rețeaua Cargopedia, încearcă să asigure transparența, lipsa unor sisteme moderne de scanare și a unei coordonări eficiente între autorități permite rețelelor ilicite să prospere.

Alegerea consumatorilor de a achiziționa mărfuri ieftine, dar îndoielnice, alimentează această problemă. Prețurile mici oferite de platforme precum TEMU sau de comercianți din Dragonul Roșu sunt tentante, dar ascund costuri ascunse: riscuri pentru sănătate și daune economice pe termen lung. În loc să susțină producătorii locali sau comercianții onești, mulți români contribuie, fără să știe, la un sistem care subminează PIB-ul și sănătatea publică. Soluția nu este simplă, dar începe cu o mai mare transparență din partea autorităților, investiții în tehnologii de supraveghere vamală și educarea consumatorilor despre impactul alegerilor lor. România are șansa de a-și consolida poziția de hub logistic regional, dar numai dacă reușește să închidă portițele prin care mărfurile ilegale și rețelele obscure prosperă.

 

Și dacă tot am făcut referire la Portul Constanța

Polițiștii de frontieră din Garda de Coastă, împreună cu inspectori vamali din Biroul Vamal Constanța Sud Agigea și lucrători ai BCCO, au confiscat în Portul Constanța în 20 iunie 2025 un container cu peste 350.000 de pachete de țigări nedeclarate (7 milioane de țigarete), în valoare de aproximativ 9 milioane lei. Containerul, sosit dintr-un stat non-UE și destinat unei țări din spațiul Schengen, era declarat ca transportând plăci ceramice, dar controlul fizic a relevat că documentele nu corespundeau realității. Polițiștii efectuează cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța pentru infracțiunile de folosire de acte nereale și contrabandă, urmând să fie luate măsurile legale corespunzătoare. – https://www.digi24.ro/stiri/captura-de-tigari-in-portul-constanta-peste-350-000-de-pachete-cu-7-milioane-de-tigarete-3293819

 

Polonia vs. Temu

În Polonia, Asociația de e-commerce (e-Izba) critică parteneriatul Poștei Poloneze cu Temu, acuzând platforma chineză de practici neloiale, susținute de subvenții de stat, regim fiscal favorabil și ocolirea taxelor vamale prin colete sub 150 euro. Aceasta subminează economia locală și contravine legislației UE. Comisia Europeană investighează Temu pentru siguranța produselor, reduceri false și practici manipulative. https://www.stiripesurse.ro/polonia-pune-frana-temu-in-romania-trendyol-cu-sprijinul-si-banii-alibaba-accelereaza_3725172.html

 

România și Trendyol

În România, Trendyol, controlată majoritar de Alibaba (86,5%), își continuă expansiunea, listând recent produsele evomag.ro. ARMO avertizează că 77% dintre comercianții locali raportează scăderi ale vânzărilor din cauza concurenței cu platforme precum Temu, Shein, AliExpress și Trendyol. Trendyol neagă acuzațiile de concurență neloială, afirmând că respectă legislația UE prin entitatea sa din Olanda, dar nu clarifică ponderea comenzilor scutite de taxe vamale. https://www.stiripesurse.ro/polonia-pune-frana-temu-in-romania-trendyol-cu-sprijinul-si-banii-alibaba-accelereaza_3725172.html

 

La cât se ridică evaziunea fiscală în România realizată prin aceste tehnici ?

15256 2 1În 2024, România a pierdut aproximativ 9 miliarde de euro din neîncasarea TVA-ului, în mare parte din cauza fraudelor, conform unui raport al Comisiei Europene citat de Digi24 – https://www.digi24.ro/stiri/economie/domeniile-cu-cea-mai-mare-evaziune-fiscala-din-romania-cum-eludeaza-unele-firme-legea-paguba-de-peste-7-miliarde-de-euro-pe-an-2910097. Acest deficit de colectare a TVA-ului plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu un decalaj de 30% între încasările estimate și cele efective. O parte semnificativă a acestei evaziuni este legată de importurile din țări terțe, inclusiv prin platforme precum TEMU și Shein, care exploatează regimuri vamale simplificate, cum ar fi procedura CP42 sau sistemul IOSS pentru colete sub 150 de euro. Aceste mecanisme permit în cele mai multe cazuri eludarea TVA-ului și a taxelor vamale, conform unui raport al Curții de Conturi Europene din 2025 – https://www.digi24.ro/stiri/economie/politici-fiscale-solutii-ue-pentru-a-preveni-fraudele-si-evaziunea-fiscala-1770563.

Un alt factor agravant este mutarea operațiunilor în Bulgaria, profitând de aderarea acesteia la Schengen, ceea ce permite livrarea coletelor fără controale vamale stricte. Acest fenomen amplifică evaziunea, deoarece mărfurile intră în UE prin Bulgaria, ocolind taxele românești. În total, evaziunea fiscală prin aceste tehnici este estimată să coste România între 7 și 10 miliarde de euro anual, reprezentând aproximativ 8% din PIB, conform postărilor de pe X și analizelor Digi24.

Aceste pierderi au un impact direct asupra PIB-ului, reducând fondurile disponibile pentru infrastructură (ex. 700 km de autostradă anual sau 10 spitale regionale) și alimentând deficitul bugetar, care în 2024 a atins 9,3% din PIB. Legea nr. 126/2024 și sistemele digitale precum RO e-Factura și RO e-Transport încearcă să combată aceste practici, dar eficiența rămâne limitată din cauza complexității schemelor și a lipsei de coordonare între autorități.

comertonlineComerțul din zonele libere ale Portului Constanța reflectă o dilemă mai largă: dorința de a profita de globalizare versus nevoia de a proteja interesele naționale. Atâta timp cât mărfurile neconforme și schemele de evaziune fiscală vor găsi drumul spre piața românească, fie prin Bulgaria, fie prin alte căi, economia și sănătatea publică vor avea de suferit. E timpul ca Vama Română, împreună cu serviciile de control, să treacă de la reacții punctuale la o strategie integrată, care să taie rădăcinile acestui comerț toxic. Pentru consumatori, alegerea este clară: prețul mic nu justifică riscurile pe termen lung. România merită mai mult decât să fie o poartă pentru mărfuri dubioase și interese obscure.

Sumele pierdute prin astfel de practici ilicite ar fi putut finanța proiecte esențiale, precum construcția Spitalelor Regionale, infrastructură rutieră sau consolidarea bugetelor pentru înzestrarea armatei. Dacă taxele și impozitele datorate Statului Român ar fi fost plătite, nu ar mai fi fost nevoie de viitoarea creștere a taxelor și impozitelor care vor împovăra cetățenii și companiile. Este nevoie ca această situație, a practicilor ilicite să ajungă pe masa CSAT în atenția președintelui Nicușor Dan și a premierului desemnat Ilie Bolojan, fiind vorba de chestiuni de siguranță națională. Totodată, autoritățile cu atribuții pe linie de control trebuie să intensifice eforturile de combatere a criminalității economice și să asigure utilizarea eficientă a resurselor pentru dezvoltarea țării. Este momentul să trecem la acțiuni concrete și sustenabile.

Surse:

 

Text preluat integral – https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid02QxX1G4pvxQodNr9fmcakDUgTbPURDWznc95jKgS1YbthjjGtMLodc8R9ywu1UXz

 

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol despre comerțul online sunt furnizate exclusiv în scop informativ și nu constituie consultanță juridică, financiară sau profesională. Publicația „Informația Brașovului” depune toate eforturile pentru a asigura acuratețea și actualitatea datelor, însă nu garantează că informațiile sunt complete, precise sau lipsite de erori. Cititorii sunt încurajați să verifice informațiile din surse oficiale și să consulte specialiști înainte de a lua decizii bazate pe conținutul acestui articol.

„Informația Brașovului” nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele prejudicii sau pierderi rezultate din utilizarea informațiilor prezentate, inclusiv, dar fără a se limita la, decizii comerciale, investiții sau alte acțiuni întreprinse de cititori. Articolul poate conține referințe la platforme, servicii sau produse, dar acestea nu reprezintă o recomandare sau o susținere din partea publicației.

Orice activitate de comerț online implică riscuri, iar utilizatorii sunt responsabili pentru respectarea legislației în vigoare, inclusiv a reglementărilor privind protecția consumatorilor, fiscalitatea și confidențialitatea datelor. Pentru informații detaliate, vă recomandăm să consultați autoritățile competente sau profesioniști acreditați.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *