România, sat fără câini: Corupția care ne sufocă sub ochii autorităților!

Redacția
Coruptie 1

ANAF și Registrul Comerțului: Un haos de miliarde/ Firme fantomă – Mafia face legea/ Marii datornici ai României/ Listele companiilor „de partid” / Afacerea Cărților de Indentitate emise ilegal/ Impactul: O bombă cu ceas pentru Securitate/ Scrisori de garanție false: Alt jaf de 10 miliarde de lei/ Ce zice Curtea de Conturi despre ANAF?/ ANPC: Luptă crâncenă cu cârciumile, dar mai ușoară cu falsurile/ Medicamente și capital rusesc: companie de produse farmaceutice cu acționariat rus face legea în România

 

România, țară Schengen, e un fel de sat fără câini, unde mafia face legea, iar Ilie Bolojan și Nicușor Dan stau cu mâinile în sân, sau se scarpină în cap, căutând metode să mai ia un rând de piele de pe prostime. Adică de pe noi.

Statul Român nu duce lipsă și de instituții. E plin de instituții de care ai, dar mai ales, N-aI nevoie într-un stat sănătos la cap, ancorat în bun simț. Printre instituțiile de care ai nevoie e și ANAF. Exact, ANAF! Care uneori pare o glumă proastă. Și ai nevoie și de vamă. Care nu e deloc o instituție ai cărei angajați sunt predispuși la micii înțelegeri pe sume mari. Și pe lângă astea mai avem și un port destul de mare și circulat. Portul Constanța, paradisul al șpăgii.

Și dacă mai punem la socotelă cărțile de identitate obținute cu documente false, scrisori de garanție bancară fictive, fără nici o acoperire faptică și medicamente rusești de pe piața din România care finanțează tancurile lui Putin – toate sub nasul guvernanților noștri, realizăm că am nimerit în epoca haosului generalizat! Sau în epoca anarhiei. A satului fără câini și cu instituții golite de conținut dar umplute de sinecuriști.

De ce zicem așa urât de instituții pline de gomoși? Pentru că vorbim de miliarde furate, de trădare națională, de un stat care aleargă după 1.000 de lei evaziune fiscal produsă de o coafeză, un frizer sau un tarabagiu, dar care lasă grupurile de interese să facă legea! Totul e știut, documentat, efectiv „urlat” în presă – și ce fac Bolojan și Nicușor Dan? Bolojan cred că stă la „umbra” guvernării, acum pe căldurile astea insuportabile. Șordan? Are program de desene animate în pijamale! Dar hai să disecăm această mlaștină de corupție, că parcă chiar s-au trecut orice limită a bunului simț.

 

ANAF și Registrul Comerțului: Un haos de miliarde

Să începem cu ANAF, care se dă mare bombardier când e vorba să „ardă” un amărât de contribuabil, dar fuge de rechinii de la corporații multinaționale sau de „firmele de partid”! Conform Registrului Comerțului, în România activează între 1,2 și 1,5 milioane de companii. Nu se știe cifra exacta pentru că nu e există o comunicare publică pe acestă temă. ANAF impozitează doar circa 1 milion, calculate tot așa, aproximativ. Asta ca să nu zicem 800-900 de mii. Adică, cum ar veni, înțelegem că aproape 25-35% din firme trăiesc într-un stat paralel, face comerț paralel, scapă de taxe și râd de incompetența statului! Ori la Registrul Comerțului e un dezastru și nu se știe exact câte firme sunt în România (desi mă îndoiesc), ori ANAF e depășit total – sau amândouă!

ANAFNOU 2Pentru că în România, ANAF aleargă după firme românești pentru 1.000-2.000 de lei neplătiți, pune sechestre, popriri, cheltuind zeci de mii de lei pe controale inutile, dar multinaționalele din tutun sau alte industrii scapă basma curată și cu bani în cont! Aleargă așa de mult încât n-au timp să citească ce le livrează chiar G4Media (link aici) care dezvăluie evaziune de peste 5 miliarde de lei anual în vămi, cu Constanța, Prahova, Cluj și Bihor ca „puncte cu grad maxim de corupție”. Avertizorii spun că rețelele evazioniste folosesc „firme-fantomă” și „personaje-săgeți” cu acționariat străin. Și ce face ANAF? Liste de partid cu „intangibili” și o reorganizare perpetuă care sună a praf în ochi! Bolojan? Vorbea gâtuit pe la Antena 1 la Alexandra Stoicescu că e nevoie să facem un efort mic pentru un rah..t mare. Lasă Bolo, că vine sfânta toamna cu sindicate în stradă și proteste adevărate după primele facturi de iarnă. Nicușor Dan? Zic să nu-l deranjăm de la desene animate că începe să se scobească în nas și iese nasol.

 

Firme fantomă – Mafia face legea

Să mergem mai adânc în mizerie: 47.000 de firme înregistrate la 2.440 de adrese cu datorii uriașe, conform Euronews.ro (link aici) – „Peste 47.000 de firme, cu datorii de peste 30 de milioane de lei la bugetul statului, au fost descoperite la 2.440 de adrese din țară. La una singură dintre locații aveau sediul 8.000 de societăți. A ieșit totul la iveală în urma unui audit realizat de Curtea de Conturi la ANAF.”

Cumva aceste firme-fantomă spală bani, evită taxe și fac jocurile mafiei. Nu pot să cred! Chiar așa, în România? Da. În România. Și ANAF ce zice? Păi zice. Și tot zice. La fel cu zice și de ăștia de mai jos.

 

Marii datornici ai României

Conform datelor publicate de ANAF și raportate de presă în martie 2025, la data de 31 decembrie 2024, 44 de mari contribuabili înregistrau obligații fiscale restante în valoare totală de 3,23 miliarde de lei. Această cifră include datoriile principale și accesoriile (penalități, dobânzi), conform comunicatelor oficiale ale ANAF, citate de Capital.ro (link aici) și RomaniaTV.net (link aici). Articolele menționează că lista este cunoscută și sub denumirea de „lista rușinii”, publicată trimestrial pentru a spori transparența și responsabilitatea fiscală.

De asemenea, termene.ro confirmă aceleași cifre, notând că 44 de mari contribuabili sunt responsabili pentru o datorie cumulată de 3,23 miliarde de lei, în timp ce 390 de contribuabili mijlocii acumulaseră datorii de 1,61 miliarde de lei, și 41.150 de contribuabili mici aveau restanțe de 76,42 milioane de lei. Cum ar veni, aproape 1 miliard de euro.

De unde provin datele? De pe etichetele de la bere? Nu! Datele provin din comunicatele oficiale ale ANAF, publicate trimestrial conform Ordinului Ministerului Finanțelor Datornici 3Publice nr. 558/2016, care reglementează procedura de publicare a listelor debitorilor cu obligații fiscale restante de peste 100.000 de lei pentru alte categorii și 250.000 de lei pentru contribuabili mijlocii. Capital.ro (link aici) și RomaniaTV.net (link aici) citează direct aceste comunicate, oferind cifrele totale pentru marile contribuabili. De exemplu, Capital.ro menționează: „la data de 31 decembrie 2024, un număr de 44 de mari contribuabili înregistrau obligații fiscale restante în valoare de 3,23 miliarde de lei”.

Aceste cifre reflectă o problemă sistemică: ANAF pierde anual sume uriașe din cauza evaziunii fiscale, estimată la 34 de miliarde de lei doar din TVA necolectat, conform PressHub.ro (link aici). Datoriile marilor contribuabili, deși doar o parte din total, sunt criticate pentru lipsa de colectare eficientă.

Controversa principală este transparența: deși listele sunt publicate, accesul la date detaliate (numele companiilor, sumele exacte) este limitat, iar recuperarea datoriilor rămâne scăzută. Unele publicații notează (link aici) că publicarea listei pentru trimestrul patru din 2024 a inclus doar plafoane, fără detalii individuale, ceea ce alimentează suspiciuni de complicitate politică. Asta așa, ca să nu zică că n-au dat nimic către presă, pentru că sumele pot fi considerabil mai mari.

Am zis complicitate politică? Nu pot să cred așa ceva. M-a luat gura pe dinainte pentru ce urmează.

 

Listele companiilor „de partid”

Să le luăm pe rând! În mai 2025, DNA a rupt ușa la ANAF, suspectând că funcționari corupți protejau firme de ridesharing, informându-le cum și când să evite controalele fiscale (Capital.ro, link aici). Vorbim de companii care fac milioane, dar scapă basma curată la controale, probabil pentru că au „prieteni” la putere! Agerpres (link aici) zice că șefii ANAF susțin „necondiționat” anchetele, dar rezultatele? Le așteptăm cu mare drag!

Aceste percheziții arată un lucru clar: ANAF e o gaură neagră unde „firmele de partid” prosperă. Ancheta DNA vizează funcționari care ar fi închis ochii la evaziune, dar cine sunt capii? Politicieni, baroni locali, poate chiar generali în rezervă, ca în „Filiera Balcanică”!

Hotnews.ro ne zice că (link aici) „Inspector superior din ANAF, pus sub control judiciar, după ce ar fi pretins 1.000.000 de euro pentru rambursări frauduloase de TVA”. Să citim – „În prima jumătate a anului 2023, inculpatul Sîrbu Florin, în calitate de inspector ANAF, ar fi acceptat promisiunea coinculpatului G.F.M., administrator de societate comercială, având ca obiect remiterea sumei de 1.000.000 euro și ar fi primit efectiv, în perioada septembrie-octombrie 2023, de la același coinculpat, peste 1.000.000 lei, susținând că ar avea influență asupra unor funcționari din ANAF care să-i aprobe rambursări de TVA în cuantum de 2.000.000 euro (din această sumă încasându-se fraudulos peste 2.700.000 lei)”. Stau așa că e de noaptea minții. Lupul, paznic la oi, a solicitat și A PRIMIT. Și cred că nu e un caz singular.

Să mergem în Vama Constanța, inima corupției! Aici, zeci de companii fantomă, multe străine – italiene, turcești – spală bani și evită taxele sub nasul vameșilor (Info Sud Est, link aici). Controalele? Zero barat! Aceste firme au acces la „frecvențe” – informații secrete despre nave și containere – și plătesc șpăgi de la 700 la 10.000 de dolari per container (CT100.ro, link aici). G4Media (link aici) spune că evaziunea din vamă e o problemă de siguranță națională, discutată în CSAT, dar ce fac Ilie Bolojan și Nicușor Dan? Nimic! Companiile fantomă, probabil „de partid”, operează nestingherite, cu protecție politică.

constanta 4Și dacă tot am zis Constanța, deschid o mica paranteză. O investigație Info Sud-Est (link aici) dezvăluie că mărfuri din containere iraniene, transportate de nave sub sancțiuni UE și SUA, ajung în Portul Constanța prin terminalul SOCEP, intermediate de Etamad Grup Sea and Land Transport. Autoritatea Vamală Română a declarat că nu deține informații despre aceste mărfuri, sugerând lipsa de control sau complicitate. Pam-pam.

Dar să nu uităm de firmele de stat, care sunt o parte consistentă din economie și sunt conduse de „prieteni” politici, nu de profesioniști. Aceste companii, multe cu datorii uriașe, scapă de controalele ANAF pentru că au „spate” politic. Economedia (link aici) citează Federația Sindicatelor din Administrație, care acuză reforma „inechitabilă” a ANAF, sugerând că deciziile fiscale sunt influențate de partide.

Exemplele sunt clare: Nordis, unde inspectori ANAF ar fi ascuns nereguli (Digi24, link aici), sau firmele de ridesharing protejate de funcționari (Capital.ro, link aici). Aceste companii au legături cu politicieni, iar „listele de partid” sunt ca un elefant în cameră – toată lumea știe, dar nimeni nu zice!

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a trimis Corpul de control la Vama Constanța după ce a fost informat de rezultatele unor investigații jurnalistice. Fostul șef ANAF, Lucian Heiuș, a propus implicarea SRI pentru corupția din vamă (link aici). Noi zicem: aduceți direct armata!

Pe rețelele sociale, cetățenii urlă de ani de zile despre „firmele de partid” care căpușează România! O postare din grupul „Vrem o Românie europeană fără corupție și inflație” zice că ANAF știe de aceste firme, dar nu face nimic. Percepția publică e clară: ANAF e complice, protejând companiile cu legături politice. Dar dovezile? Doar zvonuri și investigații jurnalistice, fără documente oficiale.

 

Afacerea Cărților de Indentitate emise ilegal

Pe 1 iulie 2025, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și Poliția de Frontieră au dat buzna în Botoșani, cu 206 percheziții la instituții publice și locuințe private. Ținta? O rețea criminală care a emis ilegal peste 7.000 de buletine românești pentru cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state ex-sovietice. (Digi24, link aici). Funcționari corupți din Serviciul de evidență a populației Săveni au fost în centrul schemei, acuzați de luare de mită, fals informatic și fals în acte.

Aceste buletine false nu sunt doar hârtii – sunt chei către un stat paralel, unde mafia operează nestingherită. Beneficiarii, mulți din zone de conflict, au obținut acte românești cu domicilii fictive, uneori fără știrea proprietarilor. Într-un caz, un român acuzat că a dat foc casei premierului britanic Keir Starmer a folosit un astfel de buletin fals. (Europe Liberă, link aici).

Cum funcționa rețeaua?

Rețeaua avea un mecanism bine uns, unde corupția și tehnologia se întâlneau pentru a crea identități false. Funcționari publici introduceau date fictive în sistemele informatice, falsificând certificate de cetățenie și domicilii. Schema era simplă:

Domicilii fictive: Beneficiarii erau înregistrați la adrese inexistente sau la case ale românilor, fără acordul acestora. Uneori, proprietarii erau decedați, iar rețeaua folosea declarații false de ocupare a spațiului. Monitorul de Botoșani (link aici).

Date personale modificate: Nume, prenume, date de naștere – totul era schimbat pentru a crea identități noi, perfecte pentru a evita legea. Jurnalul.ro (link aici).

 

Impactul: O bombă cu ceas pentru securitate

Aceste buletine false nu sunt doar o problemă de corupție – sunt o bombă cu ceas pentru securitatea națională! Cu acte românești, beneficiarii pot deschide conturi bancare, cumpăra proprietăți, obține slujbe sau călători în spațiul Schengen, fără să fie verificați. În contextul războiului din Ucraina și tensiunilor cu Rusia, aceste identități false pot fi folosite pentru spionaj, spălare de bani sau finanțarea terorismului.

 

Scrisori de garanție false: Alt jaf de 10 miliarde de lei

Și mai grav: scrisori de garanție bancară false, emise de IFN-uri din Franța, pentru lucrări de infrastructură publică și obiective militare. Profit.ro (link aici) dezvăluie pagube de 100 de milioane de euro descoperite de Laura Codruța Kovesi, cu implicarea mafiei italiene. DNA caută, dar ce găsește? Șpăgi și controale superficiale! Peste 10 miliarde de lei în scrisori de garanție false, iar statul rămâne cu buza umflată când execută – pentru că nu e nimic de executat!

Aceste scrisori false sunt o palmă dată contribuabililor ( a câta oare?). Drumuri, spitale, baze militare – toate promise, dar plătite cu hârtii fără valoare. Profit.ro (link aici) notează că mafia italienească a folosit IFN-uri fantomă pentru a garanta proiecte, iar statul român a pierdut miliarde. Verifică cineva aceste contracte?

 

Ce zice Curtea de Conturi despre ANAF?

CursdeGuvernare.ro publică un articol (link aici) cu titlul „Raport dur al Curții de Conturi la adresa ANAF – explică gradul slab de colectare, evaziunea fiscală ridicată inclusiv la TVA și, parțial, criza bugetară”. Raportul subliniază ineficiența ANAF în colectarea veniturilor fiscale, un aspect critic pentru finanțarea cheltuielilor publice. De exemplu, în 2023, ANAF a fost responsabilă pentru gestionarea unui volum semnificativ de datorii, dar recuperarea acestora rămâne scăzută. Această ineficiență reflectă o lipsă de proceduri operaționale clare și o capacitate administrativă slabă, care permit contribuabililor să evite plata taxelor fără consecințe imediate.

curtea de conturi 5Gradul scăzut de colectare este o problemă cronică, care subminează capacitatea statului de a finanța servicii publice esențiale, cum ar fi sănătatea, educația sau infrastructura. Lipsa unui sistem IT modern și a unor mecanisme de executare rapidă (ex. popriri automate, confiscări) permite firmelor și persoanelor fizice să acumuleze datorii fără a fi trase la răspundere. În contextul reformei ANAF susținute de Comisia Europeană (2024), care vizează reducerea decalajului de TVA cu 5% până în 2026, progresul lent al digitalizării (ex. SAF-T, RO e-Factura) arată că problemele structurale persistă.

Evaziunea fiscală ridicată, în special la TVA – Raportul evidențiază o evaziune fiscală semnificativă la TVA, România având unul dintre cele mai mari decalaje de TVA din UE (procentul dintre TVA-ul teoretic datorat și cel colectat efectiv). În 2023, Curtea de Conturi a identificat deficiențe în controlul prețurilor de transfer și în procesarea rambursărilor de TVA, ceea ce facilitează frauda fiscală. De exemplu, din cele 22.000 de persoane fizice care închiriau proprietăți pe Airbnb și Booking, dar doar 20% declarau veniturile (conform Romania Insider), lucru care ilustrează amploarea evaziunii în sectoarele nereglementate.

Dacă aveți sufiecintă răbdare și vă țin nervii, intrați pe articol (link aici) ca să începeți să vă cruciți.

 

ANPC: Luptă crâncenă cu cârciumile, dar mai ușoară cu falsurile

ANPC e altă poveste! Piedone rupe cârciumile, nenorocește cantinele și exorcizează restaurantele. Dar când vine vorba de detergenții, cosmeticele, parfumurile și suplimentele Piedone 6alimentare falsificate care inundă piața, multe dintre ele venite în țară prin contrabandă, o lasă mai ușor! Ca să ne contrazică, totuși a dat o palmă unora care aduceau ulei de măsline contrafăcut și-l distribuiau prin marile lanțuri de supermarketuri, Observatornews.ro (link aici). Dar e doar o picătură într-un ocean de falsuri! ANPC trebuie să extindă aria, să lovească mafia parfumurilor și a suplimentelor! Bzb.ro (link aici) notează că 1.606 parfumuri originale au fost confiscate, dar ce facem cu miile de falsuri care ne otrăvesc pe banii noștri?

ANPC se laudă cu controale în piețe și pe la terase, dar lasă marile rețele de falsuri să prospere. Presa avertizează că Portul Constanța e inundat de mărfuri contrafăcute, de la parfumuri la suplimente alimentare. Bolojan, ce zici, nu dai ANPC-ului resurse să lovească mafia? Nicușor Dan, ce mai păzești? Sănătatea românilor e o glumă?

Medicamente și capital rusesc: companie de produse farmaceutice cu acționariat rus face legea în România

Și acum, cireașa de pe tort: medicamente și suplimente alimentare cu capital rusesc! O companie care activează pe piața produselor farmaceutice din România, care a declarant o cifră de afaceri de 700 de milioane de lei în 2024 face parte dintr-un grup rusesc controlat de Andrei K., Michail F., Gherman K. și Alexei K. – nume care nu sună a filantropi! Acești oligarhi ruși, cu legături strânse cu Putin și Duma de Stat, finanțează prin grupul lor complexul militar rus și invazia Ucrainei, prin împrumuturi masive și brevete de transfer. 45north.ro (link aici) confirmă: acești indivizi sunt pilonii unui imperiu care pompează miliarde în războiul lui Putin. Și cine e maestrul din umbră? Oleg G., „bancherul negru”, un expert în spălarea banilor, care transformă profiturile din suplimente alimentare în combustibil pentru tancurile rusești!

Și ce face România? Cumpără medicamente și suplimente de la acești mafioți pentru spitalele noastre și unitățile militare! Da, ați citit bine: banii contribuabililor, ai noștri, ai medicamente 7brașovenilor, ai clujenilor, ai constănțenilor, ai bucureștenilor, ajung în buzunarele oligarhilor care susțin invazia Ucrainei! G4Media.ro (link aici) și 45north.ro (link aici) notează că această companie domină piața suplimentelor alimentare din România, dar cine verifică proveniența fondurilor? Nimeni! ANAF doarme!

Aceste medicamente și suplimente nu sunt doar o problemă economică – sunt o bombă cu ceas pentru securitatea națională! În contextul războiului din Ucraina, banii care ajung la oligarhii ruși pot finanța direct activități ostile, de la spionaj la terorism. Md.news-pravda.com (link aici) avertizează că grupul din spatele companiei românești are legături cu complexul militar rus, iar banii noștri contribuie la această mașinărie de război.

Concluzie

România pare „puțin” cam deranjată. Pe de-o parte, Bolojan vrea să ne jupoaie de vii, strat cu strat, cu măsuri de austeritate care par să lovească tot în fraierii care oricum plătesc taxe. Pe de alta, marii evazioniști, contrabandiștii și băieții deștepți cu „prieteni” în instituțiile statului își văd de treabă, nestingheriți.

Bolo Nic 8Raportul Curții de Conturi din 2023 spune clar: colectare slabă, evaziune fiscală cât încape, mai ales la TVA, și o criză bugetară care ne strânge de gât. 47.513 firme, înghesuite la 2.440 de adrese, cu datorii de 30 de miliarde de lei, stau bine-mersi. Sistemul IT? O glumă proastă. Listele de datornici? Plafoane și fum, fără nume, fără sume clare, ca să nu deranjăm cumva pe cine nu trebuie. Transparența? Un vis frumos. Și uite așa, băieții deștepți râd în barbă, în timp ce „prostovanii” plătesc impozite până la ultimul leu.

Măsuri dure? Ha! Alea-s doar pentru fraieri. Amenzile usturătoare, controalele cu zel, popririle – toate sunt pentru ăia care n-au pile sau avocați cu agendă plină. Pentru evazioniști și contrabandiști, statul parcă zice: „Hai, băieți, mai ușor, că ne înțelegem noi!” România e guvernabilă? Sau asta e tot ce putem?

Soluții? Există, dar trebuie curaj și voință. Nu mai merge cu jumătăți de măsură. Avem nevoie de echipe de consulting extern, profesioniști care să nu fie legați de „sistem”. Contractori independenți, cu mandat clar: să meargă pe teren, să scuture evazioniștii, contrabandiștii, traficanții. Să deschidă sertarele prăfuite ale ANAF-ului, să conecteze bazele de date, să implementeze un sistem IT care să urmărească fiecare leu. SAF-T și RO e-Factura sunt pași buni, dar fără oameni care să le facă să funcționeze, sunt doar hârtie. Trebuie controale țintite, nu doar la PFA-ul care vinde chiloțăraie, ci la firmele cu iahturi și datorii de miliarde. Și, da, transparență totală: nume, sume, consecințe.

Bolo, ia și notează, îți dau un pont gratis de unde poți să aduci ceva bani la budget. La finalul anului 2023, în Portul Constanța au fost confiscate 40.000 de tone de uree Uree 9(link aici). Conform unor informări venite pe surse, acte de proveniență ale ureei era Uzbekistan, deși a fost produsă în Belarus și/sau Rusia, și a fost adusă în România la finalul anului 2023 din portul Sankt Petersburg de către o companie din Dubai care acționa în baza unui mandat din partea unei companii din Libia, și a efectuat acest transport prin intermediul unei nave înmatriculate în Palau. Atât achizitorul acestei cantități de uree, companie din România, cât și presupusul producător neagă atât proveniența mărfii cât și proprietatea ei. Această marfă a fost descărcată în Portul Midia Năvodari și confiscată de autoritățile din România. Bolo, ai idee cât costă o tonă de uree? Îți spun eu, 415 USD. S-a gândit careva să valorifice ureea asta? Că face doar vreo 16,6 milioane de USD?

Să mai zic că ar fi cazul să pui un pic de presiune pe ANAF și pe Vamă ca să vină cu cei 5 miliarde de lei anual evaziune  în vămile din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor ? Sau că ar trebui găsiți și cei 100 de milioane de euro descoperite ca pagube de Laura Codruța Kovesi, cu implicarea mafiei italiene? Sau că ar trebui să vină și miliardul de euro datorie cumulată de la contribuabili?

Bolo, România nu e pierdută, dar e bolnavă de complicitate. Dacă nu deranjăm băieții deștepți, o să rămânem cu o țară unde doar fraierii plătesc. E timpul să spargem petrecerea și să punem ordine în casă. Altfel, ne merităm soarta.

Surse:

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *