Sustragerea de la plata TVA – sport național: plătesc fraierii, câștigă „deștepții”/ Jocuri de culise cu TVA-ul: Povestea „amânării” care miroase a șpagă/ Evaziunea fiscală, un campionat cu „băieți deștepți” și clanuri locale/ Codruta Kovesi avertizeaza – mafiile internaționale fac legea TVA în porturile românești. Vama și ANAF dorm pe o ureche/ Cum au dispărut, în ultimii doi ani, datorii la stat de 113 milioane de euro ale Grup Servicii Petroliere, holdingul condus de magnatul Gabriel Comănescu? ANAF invocă secretul fiscal, compania petrolieră nu răspunde / Portul Constanța: Inima evaziunii, unde banii dispar ca-ntr-un spectacol de magie/ Plahotniuc și „Furtul Miliardului”: O poveste cu happy end… până acum/ Cu ureea conficată din Portul Constanța rămâne „cum am stabilit”

 

Jocuri de culise cu TVA-ul: Povestea „amânării” care miroase a șpagă

 

Conform Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015, art. 303) și Regulamentului UE nr. 952/2013, Autoritatea Vamală Română (AVR) joacă rolul de Moș Crăciun (sau Zâna Măseluță) pentru importatori, oferind certificate de amânare a plății TVA-ului. Sună bine, nu? Sau cel puțin ușor inspirational. De când ai aflat asta deja te gândești cam cum ar fi dacă. Bun! Ai garanții bancare, o situație financiară care să nu sperie contabilitatea, și hopa, primești undă verde să-ți aduci marfa din import, să vinzi, să încasezi, și abia apoi să te gândești la TVA. Ce viață! Totul pare un film american în care toți sunt oameni de success, cu viețile aranjate și vile cu piscine. Cum ar veni, statul își ia banii mai târziu, iar tu, importator cinstit, îți vezi de business. Dar stai așa, că povestea asta are și un twist demn de un serial cu mafioți.

Ce se întâmplă când „cinstea” e doar un cuvânt goloit de valoare educațională și morală și cunoști doar ce înseamnă „combinație”? Când, să zicem, ai niște idei mai… creative? Găsești „portițe” – acele găuri negre din legislație care facilitează dispariția banilor datorați statului ca prin magie. Și dacă știi și să dai „ce trebuie”, „cât trebuie” și „unde trebuie”, ai câștigat jackpot-ul! Obții amânarea plății TVA-ului, te joci de-a v-ați ascunselea cu ANAF, și dacă ești cu adevărat inspirat, arunci în ecuație și niște firme fantomă. Și uite așa, TVA-ul datorat se evaporă, iar tu rămâi cu buzunarele pline și un zâmbet de șmecher. Adevărat!

Dar să nu ne entuziasmăm prea tare. Presa a aflat de o schemă care miroase a evaziune de la o poștă: 47.000 de firme, toate înghesuite la doar 2.440 de adrese.( link aici ). Adică, ce, stau toate în același apartament de două camere? Cam da. La confort doi. Multe dintre ele au datorii cât să-ți cumperi un castel prin Franța, dar continuă să „opereze” ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Cum? Simplu: șpăgi grase, acte contabile dubioase și o armată de firme-fantomă care compensează TVA-ul ca într-un joc de Monopoly. Plătești un „comision” cui trebuie, mai bagi niște facturi fictive în sistem, la „mica” înțelegere, și gata, ești regele evaziunii. Până când vine ANAF-ul cu detectorul de minciuni, cu SPV-ul, până te atenționează pe e-mail, TVA-ul e pe plajă în Cipru, se dă cu SPF 50+ ca să nu se ardă. După ce a ars bugetul de stat. Exact, ironia sorții.

Și uite așa, în timp ce statul așteaptă cuminte TVA-ul amânat, și-și face socoteli ce gaură să mai cârpească cu el, unii importatori joacă alba-neagra cu banii publici. E ca un film de acțiune, doar că în loc de explozii, avem dosare, cereri și timbre fiscale. Morală? Dacă vrei să fii „inspirat” în România, trebuie doar să cunoști regulile jocului, să fi „recomandat” călduros de cine trebuie și să ai un cont zdravăn pentru „consultanța” potrivită.

Sustragerea de la plata TVA – sport național: plătesc fraierii, câștigă „deștepții”

 

În România, TVA-ul e ca taxa de protecție din filmele cu mafioți: o plătesc doar fraierii și cei care n-au învățat regulile jocului. Cine sunt fraierii? Păi, hai să-i numărăm pe degete: companiile mari, cu cifre de afaceri astronomice, cu sute de angajați și management adus de pe meleaguri unde „șpaga” e doar un cuvânt exotic din dicționarul istoriei. Ăștia nu pot să-și permită să iasă din linie, că planurile lor de afaceri sunt scrise cu rigla și supravegheate de șefi care n-au auzit de „combinații” de pe vremea bunicilor. Acolo dacă intră ANAF-ul și face urât, sună direct ambasadele pe la Guvern. Și iese cam nasol. Apoi mai sunt firmele mici, care tremură ca varga când aud de ANAF, de parcă inspectorii vin cu furci și topoare. Ăștia plătesc TVA-ul la virgulă, că n-au tupeul sau conexiunile să joace la cacealma. Pentru ăia n-are cine să sune pe la Guvern în caz că miroase a abuz și se solicită „șpagă de supraviețuire”. Nu intrăm acum în detalii cu „șpăgi de supraviețuire” că se lasă perdeaua aia neagră peste rațiune și transform articolul în roman.

Dar „băieții deștepți” care știu să răspună coerent la întrebările „ce trebuie”, „cât trebuie” și „unde trebuie”? Oh, da, ăștia sunt regii ringului fiscal! Ei nu plătesc TVA, ei negociază cu el ca la piață. Cer amânări, eșalonări, sau, dacă au chef de spectacol, pur și simplu nu plătesc deloc. „Ce TVA, fratele meu? Las’ că vedem noi când o fi! Te sunăm noi pe fix stai pe aproape și vezi să ai minute” Și dacă totuși se hotărăsc să plătească, o fac când le pică lor bine, adică probabil la Sfântul Așteaptă. Sau la Paștele Cailor. Ăia verzi de pe pereți. Cum fac? Simplu: un teanc de acte dubioase, contracte trase de păr, scrisori de garanție, câteva firme-fantomă care apar și dispar ca Fata Morgana, și niște „atenții” plasate strategic unde trebuie ca anexe la unele cereri. Rezultat? Conturile lor din paradisurile fiscale sunt pline, iar statul rămâne cu buza umflată, fluierând a pagubă. Și treaba merge unsă.

Tot presa a făcut calculele și zice că evaziunea fiscală din TVA ne costă 34 de miliarde de lei anual. 34 de MILIARDE!(link aici). Cu banii ăștia, am putea să…da, exact, autostrăzi, scoli, spitale, dar nu, banii rămân la „băieții deștepți”care preferă să-i investească în mașini exotice, vacanțe în Dubai și alte „necesități”, sau să-I rostogolească în alte importuri pe aceleași scheme descries mai sus. În timp ce fraierii stau la coadă la ghișeul ANAF cu dosarele în brațe, tremurând și blestemând în gând, deștepții râd în barbă și-și mai deschid o firmă la o adresă unde sunt deja înghesuite alte câteva zeci. E ca un joc de Monopoly, doar că în loc de „Treci pe la Închisoare”, ai „Plătește șpaga și ia-ți amânarea la plata TVA”. Vorba cântecului „Ban la ban/ Și păduche la păduche trage”. Știau băieții de la BUG Mafia ceva când au băgat versul ăsta într-o melodie.

Și uite așa, TVA-ul rămâne sportul național al României: fraierii plătesc, deștepții câștigă, iar statul numără găurile din buget și visează la vremuri mai cinstite, în timp ce Europa ne arată graficele pe care suntem pe ultimele locuri la colectarea TVA-ului (link aici). Poate într-o zi o să apară un supererou fiscal, care să pună capăt schemei, dar până atunci îi avem pe prim-ministrul Bolojan „Sprâncenatul” care pare ușor surprins și pe ministrul Nazare. Care, conform obiceiului deja împământenit, pot să spună că habar n-au avut, exact ca în cazul lui Anastasiu „Supraviețuitorul șpăgii”. Numai că, ce să vezi, cam știu și în loc să spună, mârâie printer măsele. Pentru că e belită până la os.

 

Evaziunea fiscală, un campionat cu „băieți deștepți” și clanuri locale

 

În România, evaziunea fiscală e ca un sport extrem unde doar „băieții deștepți” și mafioții locali știu să joace fără să fie prinși. Hai să vedem cum arată echipele din acest campionat al driblingurilor fiscale.

Categoria 1: „Băieții deștepți” din servicii sau cu conexiuni în „servicii”, maeștrii driblingului fiscal

Ăștia sunt „inginerii fiscali” cu doctorate grele în domeniul fiscal, care fac importuri ca și cum ANAF-ul n-ar exista. Bine, pentru ei, se pare că într-adevăr nu există. Marfa intră, se obțin amânări la plată, marfa se vinde, banii se fac, apoi se mută la „soare”, departe de România. Dar TVA-ul? Ei, cu TVA-ul e ca la ruleta rusească: depun declarații pe zero la ANAF, mută sediul firmei într-un județ „prietenos” unde controalele sunt mai rare decât păduchii de pe găină, și apoi radiază firma mai repede decât apuci să zici „evaziune”. Presa ne luminează: 2.000 de firme la o singură adresă, probabil un apartament de 40 de metri pătrați, confort doi (link aici). Și ca să fie treaba treabă, presa ne povestește despre o rețea din Botoșani care a emis 7.000 de buletine false pentru ruși și ucraineni, probabil folosite pentru spălare de bani și alte scheme inteligente, de la obținere de credite până la terorism (link aici). Cu „băieții” ăștia Securitatea națională e la un pas să devină subiect de stand-up comedy.

Categoria 2: Agenții străini din consulate, sau „Talciocul Constanța”

Dacă Baba Vanga ar fi trăit, ar fi zis că Portul Constanța e un Las Vegas al contrabandei. Spiritul ei ne-a transmis că consulate din Constanța – China, Bulgaria, Turcia, și alte state cu apetit pentru „afaceri” – pe lângă faptul că reprezintă consular cetățenii statelor respective, sunt și hub-uri de contrabandă și evaziune fiscală. Companii străine spală bani prin Cipru și Turcia, transformând banii negri în cash curat ca lacrima. Schema e simplă: importă marfă, o scot din port, o vând, și banii dispar în conturi „exotice” mai repede decât îți imaginezi. Gurile rele spun că ăștia ar fi bani care finanțează „aghenturili străine” vorba lui Nicu „Împușcatul”.

 

Categoria 3: Firmele de partid, sau „prietenii știu de ce”

Aici intră în scenă băieții cu conexiuni politice, care conduc firme de stat sau private ca pe moșia proprie. Presa ne spune că firmele „prietenilor” politici scapă de controalele ANAF ca prin minune. Cum? Un telefon, o „atenție”, o „măslină” și o „grisină”, și inspectorul ANAF uită să mai bată la ușă. E ca și cum ai avea imunitate fiscal pe bază de carnet de partid.

 

Categoria 4: Clanurile locale, mafioții cu state vechi încă de pe vremea lui Nea Nicu Împușcatul

Din Constanța, Mangalia, Medgidia, Giurgiu, Craiova și București, clanurile locale sunt ca un serial Netflix cu foști polițiști de la antifraudă, băieți de la „Doi și-un sfert” și foști angajați ANAF care s-au reprofilat în asociere cu „bombardieri” căutați pentru trafic de droguri, carne vie, cămătărie. Presa zice că în Portul Constanța șpăgile pentru un container pot ajunge la 10.000 de dolari (link aici) . Zece mii! Cu banii ăștia îți iei o mașină la mâna a doua, dar ei preferă să ungă rotițele sistemului. Clanurile astea sunt ca o hidră: tai un cap, apar alte două, cu buletine false și firme fantomă. Schemele aplicate – exact ca la celelalte categorii. Pe principiul că dacă fac „ăia”, facem și noi.

 

Cireașa de pe tort sau bomboana de pe colivă – „Cum au dispărut, în ultimii doi ani, datorii la stat de 113 milioane de euro ale Grup Servicii Petroliere, holdingul condus de magnatul Gabriel Comănescu? ANAF invocă secretul fiscal, compania petrolieră nu răspunde 

 

G4Media publică în 3 august 2025 articolul cu titlul de mai sus din ghilimele (link aici) în care ne transmite, citez „Cele mai importante patru companii din holdingul Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de magnatul constănțean Gabriel Comănescu, aveau datorii totale la stat de 113 milioane de euro la începutul anului 2023. În prezent, companiile Grup Servicii Petroliere SRL, GSP Offshore, Grup Servicii Petroliere Logistic și Grup Servicii Petroliere Shipyard figurează pe portalul ANAF cu zero lei datorie… La începutul anului 2023, compania GSP Offshore avea datorii la stat în valoare totală de 386 milioane de lei (către bugetul de stat, Tot la începutul anului 2023, compania Grup Servicii Petroliere Logistic avea datorii la stat în valoare totală de aproximativ 21 milioane de lei (către bugetul de stat, asigurări sociale, șomaj și sănătate). asigurări sociale și sănătate)… În prezent, cele patru firme nu mai figurează cu datorii la stat pe portalul ANAF, dar nu este clar când au fost stinse obligațiile fiscale restante.

Mai mult, pe site-ul ANAF nu apar bilanțurile contabile aferente anului 2024 ale celor patru companii cărora le-au dispărut datoriile la stat.

• Notă: De precizat că GSP a beneficiat de ștergerea unei datorii la stat, de 1 milion de euro, în 2016-2017, în vremea regimului Liviu Dragnea, atunci când guvernul era condus de facto de fostul lider PSD, așa cum a arătat RISE Project. La vremea aceea, Comănescu a apelat la fostul ministru PSD al Finanțelor, Ionuț Mișa, pe vremea când conducea direcția Mari Contribuabili din ANAF.”

Citiți integral articolul (link aici), și încercați să vă dați seama în care din cele patru categorii de mai sus de încadrează această cireașă de pe tort/ bomboană de pe colivă.

 

Portul Constanța: Inima evaziunii, unde banii dispar ca-ntr-un spectacol de magie

 

Portul Constanța e ca un Las Vegas al evaziunii fiscale – un loc unde banii curg, dar nu în vistieria statului, ci în buzunarele „băieților deștepți” care știu să joace alba-neagra cu TVA-ul. Informațiile de pe surse credibile, dar care nu sunt publice pe motiv de „Doamne ferește!”, spun că 24.000 de companii operează în port, dar 7.000 dintre ele sunt „la umbră” – firme fantomă care spală bani și dau cu flit taxelor mai ceva ca un iluzionist care face un elefant să dispară. România a avut importuri de vreo 126 de miliarde de euro în 2024, (link aici) iar între 25% și 40% din ele – adică un munte de bani – scapă de TVA prin scheme de evaziune demne de un film cu mafioți. Ceea ce se întâmplă în vamă nu e doar o gaură în buget, e o problemă de securitate națională. Dar cine să audă? ANAF-ul doarme sau se uită pe geam, furios că se taie sporurile de antenă, iar „băieții” fac petreceri cu șampanie. Și, în fond și la urma urmei, ce se întâmplă în vamă, rămâne în vamă.

Cum funcționează magia? Simplu, ca o rețetă de prăjitură de casă: iei o firmă, pompezi în ea cifră de afaceri, credite, crește într-un an cât alții în 10, și când vrei s-o trântești, depui declarații pe zero la ANAF, de parcă ai vândut doar aer, muți sediul într-un sat uitat de lume unde inspectorii fiscali ajung mai rar decât poștașul, și apoi radiezi firma mai repede decât zici „TVA”. Poof! Banii s-au evaporat, iar statul rămâne să numere pe degete. Vrei marfă din import? O aduci în port, o vinzi, încasezi, dar TVA-ul? „Lasă, frate, că-l plătim noi… când o fi!” Și uite așa, Portul Constanța devine un talcioc veritabil, unde containerele vin pline cu marfă și pleacă pline cu bani negri, și șpăgile se negociază mai rău ca în târg.

Să ne înțelegem: 7.000 de firme fantomă nu sunt o glumă. Și totuși, containerele curg, banii se spală, iar TVA-ul e doar o poveste pe care o spui copiilor ca să adoarmă. Estimările neoficiale zic că zeci de miliarde de euro se scurg anual prin aceste „portițe”. Surse publice spun că evaziunea din vamă nu e doar o joacă de-a șoarecele și pisica, ci o amenințare la adresa securității naționale (link aici). Păi, normal, când banii care ar trebui să repare drumuri sau spitale ajung în conturi din Cipru sau Dubai, ce mai rămâne de zis?

Portul Constanța e ca un cazan sub presiune, gata să explodeze, iar „băieții” continuă să joace ruleta fiscală cu statul. Până nu se apucă cineva să pună lacăt pe schemele astea, evaziunea o să fie sportul național, iar noi o să plătim TVA-ul și pentru aerul pe care-l respirăm. Hai, ANAF, trezește-te, că bugetul e mai găurit decât un cașcaval elvețian!

 

Magia dispariției firmelor: Poof, și banii s-au dus!

 

În România, să faci o firmă să dispară e mai simplu decât îți poți imagina! Vrei să scapi de TVA, controale ANAF și alte „bătăi de cap”? Uite rețeta: depui declarații pe zero la ANAF, de parcă ai vândut doar vise și speranțe, muți sediul într-un județ „prietenos” – gen Giurgiu sau Constanța, unde „blatul” cu autoritățile e gata făcut– și apoi, ca un adevărat magician, radiezi firma! Poof! S-a dus, ca și cum n-ar fi fost niciodată.

Dar stai, că nu faci asta de capul tău, că nu toți suntem magicieni fiscali! Dacă te apuci pe cont propriu, s-ar putea să-ți scrântești un genunchi sau să faci „apă la plămâni” de la stresul controalelor. Aici intră în scenă adevărații eroi nevăzuți ai evaziunii: cohortele de avocați, consultanți și „experți” care te ascund de nici tu nu mai reușești să te găsești. Contra cost, firește! Ăștia sunt ca GPS-ul evaziunii: îți trasează ruta perfectă prin hățișul birocratic, te trec prin toate „portițele” și te scot la lumină cu conturile aproape neatinse și urmele șterse. Vrei o firmă fantomă? Păi, îți fac una cu buletin fals și adresă de cămin studențesc de dai țepe după țepe și nu se prinde nimeni. Vrei să muți sediul? Gata, te trimit în vreun sat din Giurgiu sau Teleorman unde ANAF-ul ajunge mai rar decât curentul electric. Vrei să radiezi firma? No problem, o ștergem din peisaj de nici nu apuci să realizezi ce s-a întâmplat.

Și uite așa, în timp ce fraierii stau la coadă la ANAF cu dosarele sub braț, „băieții deștepți” joacă alba-neagra cu statul, cu o armată de „consultanți” care le țin spatele. 2.000 de firme la o adresă? Pff, asta e doar încălzirea! Rețelele cu buletine false sunt ca un serial Netflix: fiecare episod aduce o schemă nouă, un personaj dubios și un final în care statul rămâne cu buza umflată.

 

Și totuși pare că „ceva” se întâmplă

 

Adevărul – 28 iulie 2025 – Percheziții DNA în Argeş. Prejudiciu de 9 milioane euro din rambursări ilegale de TVA – (link aici) . „Direcția Națională Anticorupție a declanșat luni, 28 iulie, o serie de percheziții de amploare în județul Argeș, într-un dosar penal ce vizează suspiciuni de rambursări ilegale de TVA. …Conform surselor judiciare, ancheta vizează un mecanism complex de fraudare a bugetului de stat prin care, în perioada 2022-2024, firmele respective ar fi declarat operațiuni comerciale nereale pentru a obține rambursări consistente de la stat.

Este vorba despre despre un prejudiciu în valoare de 46.502.856 lei, din care 34.680.606 lei au fost rambursaţi în cont și 11.822.250 lei prin compensare. De asemenea, la finalul acestei perioade a fost blocată la rambursare suma de 8.389.975 lei.”

 

Gazeta de Sud – 22 iulie 2025 – Ministrul Finanțelor a anunțat schimbarea din funcție a 21 de persoane cu roluri de conducere la Direcția Antifraudă – (link aici). „Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat marți schimbarea din funcție a 21 dintre cele 33 de persoane cu roluri de conducere în cadrul Direcției Generale Antifraudă (DGAF).

„După schimbările la Direcția Regională Antifraudă București și stoparea cheltuielilor și birocrației inutile cu structurile județene, trecem la următorul pas – schimbări la nivel central: 21 din cele 33 de persoane cu roluri de conducere la nivel central DGAF au fost schimbate azi din funcție“, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook, conform Agerpres. El a anunțat, totodată, și schimbări importante la nivel de inspectori, acolo unde afirmă că a lipsit implicarea și acțiunea reală în combaterea evaziunii fiscale. ‘Promovăm performanța și operăm schimbări acolo unde, de ani de zile, activitatea este ineficientă’, a subliniat Nazare.

Pe de altă parte, șeful de la Finanțe a subliniat că așteptările vizează mai multă prezență în teren, pe baza analizelor riguroase de date, acțiuni țintite, profesioniste și fără abuzuri, bazate pe analize de risc și rezultate vizibile în lupta cu evaziunea.”

 

Economica.net – 31 iulie 2025 – ANAF Antifraudă a declanșat operațiunea “Cuibul cu Fantome” (link aici) – „Înțelegem că ANAF este într-o vânătoare de firme-fantomă, însă abordarea lasă enorm de dorit. De ce? Pentru că a folosi servici de găzduire a sediului social nu reprezintă și nu trebuie să reprezinte automat o dovadă a riscului fiscal. Sunt foarte multe motive legitime și corecte pentru care un antreprenor alege să nu-și facă sediul social în locuința sa și să plătească servicii de găzduire”

 

G4Media.ro – 31 iulie 2025 – Peste 5 milioane de euro, găsiți cash de Parchetul European la câțiva funcționari vamali din Grecia / Banii proveneau din importuri frauduloase din China (link aici) – „Ce este interesant în cazul acesta, pe lângă faptul că ancheta se desfăşoară în 14 ţări europene şi în China şi avem peste 400 de companii implicate în acest dosar, este faptul că la percheziţia pe care am efectuat-o, spre exemplu, în Grecia, la câţiva funcţionari vamali, am găsit peste 5,2 milioane de euro cash.  Este cea mai mare sumă cash confiscată într-unul dintre dosarele pe care le-am avut. Aici aveam tot felul de firme înregistrate în Bulgaria, dar active în Grecia, cu numere de TVA greceşti care facilitau reexportul fictiv al bunurilor către alte state membre”.

 

Curs de Guvernare,ro – 28 iulie 2025 – „România, parte din strategia chinezilor de a transforma Europa într-o piață de dumping: Creștere spectaculoasă a importurilor din China în 2025 – scădere de 2 cifre a exporturilor. Alte state folosite pentru penetrarea UE” – (link aici) – „Opțiunile chinezilor la export: eludarea tarifelor sau exportarea către alte țări, la prețuri de dumping…Strategia exportatorilor chinezi: să inunde toate piețele cu ce nu mai pot vinde în SUA. Scopul, copleșirea Europei – efectul, falimentarea producătorilor autohtoni”.

Codruta Kovesi avertizeaza – mafiile internaționale fac legea TVA în porturile românești. Vama și ANAF dorm pe o ureche

 

Libertatea.ro – 31 iulie 2025 – „Interviu cu Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European: „Frauda cu TVA este mai profitabilă decât traficul de persoane și traficul de droguri. În România, am văzut o implicare a mafiei italiene și a mafiei chinezești pe această zonă”  (link aici). „Din păcate, frauda cu TVA este tolerată și asta este intolerabil. Și aș da mai multe exemple aici. O dată, pentru că e tolerabil. Dacă ne uităm, în general, avem diverse poziții ale oamenilor care lucrează în finanțe și spun că anul acesta o să avem un deficit de TVA de 30% sau că avem un deficit de TVA de 20%.  Dar acest deficit de TVA mai mult de 90% din el se explică doar prin fraudă, deci ei conștientizează că această fraudă o să aibă loc. Cu toate acestea, mie mi-a fost greu să înțeleg de ce, spre exemplu, în anumite state membre nu erau polițiști specializați în acest domeniu, frauda cu TVA și frauda cu fonduri europene nu era considerată o prioritate. Fiecare avea senzația că în statul lui membru ține efectiv totul sub control. Un alt motiv este pentru că toate resursele și atenția se îndreptau, spre exemplu, spre traficul de droguri. Dar este foarte ciudat să ai trafic de droguri sau trafic de arme fără să ai și fraudă financiară, pentru că cineva trebuie să-ți finanțeze aceste operațiuni și cineva trebuie să spele produsul infracțional. Și atunci, în țările în care avem, spre exemplu, industria traficului de droguri, vedem că traficul de droguri este foarte intens. Este foarte ciudat că investigațiile cu fraudă vamală, de exemplu, sunt aproape de zero. Or, eu mă întreb, și am spus acest lucru de multe ori, cocaina și heroina, nu ca din cer precum zăpada, ele trebuie să intre în țară, prin porturi, prin aeroporturi, în camion. Deci dacă toți și-ar face treaba, acest lucru nu ar fi posibil.  Un al doilea argument: faci, de exemplu, un import de o tonă de cocaină, este foarte riscant, îți asumi foarte multe riscuri, de obicei, aceste lucruri merg mână în mână și cu corupție în zonele portuare, mai ales. Este un risc foarte mare pe care ți-l asumi. Dar dacă tu înființezi mâine 50 de companii fictive și faci mai multe achiziții fictive de bunuri și treci toate aceste achiziții prin companiile fictive și în felul ăsta comiți fraudă cu TVA, tu ai în fiecare zi venituri ilicite și riscurile sunt foarte mici”.

 

Cu alte cuvinte, despre treaba asta se știe la nivel înalt. Așa, și?

 

Plahotniuc și „Furtul Miliardului” din Republica Moldova: O poveste cu happy end… până acum

 

Plahotniuc e celebru pentru „Furtul Miliardului” din 2014, când un miliard de dolari a dispărut din băncile moldovenești ca prin farmec. Cum? Prin companii paravan din Marea Britanie și Hong Kong, care au spălat banii. Omul a fost acuzat de fraudă și spălare de bani, dar a fugit din Moldova în 2019, lăsând în urmă un haos financiar. Și unde crezi că și-a extins afacerile? Fix în România, unde porturile sunt ca un magnet pentru „băieții deștepți” care știu să joace cu banii statului. Autoritățile grecești au pus mâna pe el acum câteva săptămâni și urmează să fie extădat în Republica Moldova (link aici).

 

Mangalia și Constanța: Talciocul afacerilor dubioase

 

Dovezi indirecte și suspiciuni rezonabile ne arată că Plahotniuc are companii paravan fix în Mangalia și rețeaua lui e bine ancorată în Portul Constanța, la doar o aruncătură de băț. Un articol din Tomis News din 23 iulie 2025 (link aici) aruncă bomba: Vaja Jhashi, un magnat georgian asociat cu Plahotniuc, a pus mâna pe terminalul Frial din Constanța, cu acordul autorităților române ( vaaai ce surpriză, chiar nu îmi puteam imagina chestia asta). Terminalul ăsta poate transborda 1,5 milioane de tone de cereale și 500.000 de tone de ulei vegetal – adică un munte de bani care pot fi „rostogoliți” prin scheme dubioase. Și dacă Constanța e un hub al evaziunii, Mangalia, cu șantierul naval și portul său, e la fel de vulnerabilă. În portul Naval Mangalia, de exemplu, există o companie condusă de niște asociați de ai lui Plahotniuc. Care se ocupă de importuri strategice. Coincidență? Poate, da, poate nu. Dar miroase a „combinație” de la o poștă.

Autoritățile? Alo, se aude? Sau vă trimitem un video pe Tik-Tok?

 

NATO și Moldova: Ce mai zicem de securitate?

 

România, ca membru NATO și al UE, se laudă că e un bastion al democrației și securității în zonă. Doar se laudă. Când asociații lui Plahotniuc fac afaceri de milioane sub nasul autorităților, ce mai zicem de credibilitate? Plahotniuc, care a fost acuzat de legături cu Kremlinul The Insider, 29 iulie 2025 – (link aici) e ca o bombă cu ceas pentru stabilitatea regiunii. În Moldova, el e inamicul public numărul unu, iar schemele lui financiare sunt o piedică în calea integrării statului Moldovean.

 

Dar drumul contrabandei nu este numai pe intrare în România și UE. Se întâmplă și invers.

 

Știri pe surse publică în 31 iulie 2025 un articol (link aici), în care ne spune că, cităm „România, fruntașă la ‘marfă second-hand’. Din țara noastră ies aproximativ 100.000 de tone de deșeuri electronice anual. Cele mai multe ajung ilegal în Asia…România generează anual peste 100.000 de tone de deșeuri electronice, însă doar o mică parte este colectată și procesată în centre de reciclare autorizate. Restul dispare într-un circuit informal, adesea cu destinații îndepărtate și ilegale, informează News.ro.

Multe dintre echipamentele uzate sunt exportate fraudulos în Asia de Sud-Est, sub eticheta înșelătoare de produse „second-hand”. Deși China a interzis importurile de astfel de deșeuri în 2018, Thailanda a devenit rapid o nouă destinație pentru aceste transporturi, inclusiv cele provenite din România.

Containerele care ajung în porturile thailandeze sunt adesea etichetate incorect pentru a evita controalele vamale. În facilități ilegale, dispozitivele sunt demontate fără protecție, pentru extragerea metalelor prețioase precum cupru, aur și argint. Acest proces eliberează substanțe toxice precum plumb și mercur, contaminând solul, apa și aerul și punând în pericol sănătatea comunităților locale.”

 

Vama? ANAF? Sat fără câini? Problemă mare pe zona de Securitate comercială?

 

Dar  să o dăm pe bune, că ne-au „crescut” niște documente în bătătură de la atâta ploaie

 

O sursă din interiorul Autorității Vamale care dorește să rămână anonimă ne-a povestit pe scurt următoarea speță. La terminalele din porturile Constanța și Mangalia specializate pe transferul gazelor și combustibililor de pe navele maritime în cisterne, s-a prezentat un furnizor din Turcia cu niște propan, chipurile adus din Algeria, de proveniență tunisiană. O parte din propan aparținea unei companii din Polonia, și o parte, unei companii din extremul orient. Propanul a fost transvazat pe țărm în instalațiile respective și încărcat în vagoane cisterna. Până aici, toate bune și frumoase. Numai că, garniturile de tren au luat-o ușor spre gara de mărfuri fără documente legale de însoțire a mărfii. Cineva din interiorul Autorității Vamale s-a sesizat că au dispărut vagoanele cisterna din locul în care trebuiau să aștepte pentru a fi verificate vagoanele și facturile, întocmite documentele legale e-DA și stabilite taxele datorate statului. După care a sesizat în scris acest aspect conducerii Vămii. Cum ar veni…nu mai e marfa. Da, exact ca în seria BD din anii 70 – ,, Tranzistorul…Toniza…cuiul…aoleu”. Bafta mare, în cazul acesta, este că au descoperit vagoanele cisterna înainte să plece spre zări mai luminoase. Legenda spune că cisternele erau goale, dar nu credem asta.

Mai mult, se pare că propanul dispărut în ceață, pardon, în gară, era de origine Rusia, descărcat în terminalul Yarimca din Turcia cu acte de proveniență Algeria. Cum ar veni, s-au întocmit documente în fals din mersul vaporului.

Nu e prima dată când asistăm la această coregrafie bine pusă la punct. Presa, mereu vigilentă, a mai scos la iveală astfel de scamatorii. Pe scurt, gazele și fracțiile petroliere rusești sunt plimbate prin Turcia, unde primesc un scurt machiaj administrativ de invidiat: acte noi, proveniență falsă, totul ambalat frumos cu fundiță. Apoi, aceste mărfuri aterizează în România, cu o poveste demnă de premiul Oscar pentru ficțiune. Oficial, ele sunt destinate Ucrainei – ce noblețe! – dar, surpriză, nu ajung niciodată acolo. În schimb, sunt vândute „la negru” pe piața românească, într-o operațiune care ar face orice contorsionist fiscal să pălească de invidie.

 

Și ce mai e de spus despre această rețea de iluzioniști economici? Nu doar că fac profituri grase din vânzarea gazului, dar au și tupeul să încaseze accizele și TVA-ul datorate statului român, pe care, bineînțeles, le bagă frumușel în propriile buzunare. Statul? Rămâne cu buza umflată și cu visul frumos al unui buget echilibrat. Bravo, domnilor, o schemă demnă de manualele de magie neagră financiară! Așteptăm cu nerăbdare următorul act, poate cu o turnură neașteptată în care propanul se transformă în aur direct pe vapor.

 

Și încă una de te doare capul. 40.000 de tone de uree, confiscată la finalul lui 2023, zace prin Portul Constanța și nimeni din autoritățile statului nu o valorifică. Doar vreo 16 milioane de euro numai bune de intrat în bugetul de stat.

 

La finalul anului 2023, în Portul Constanța au fost confiscate 40.000 de tone de uree (link aici). Conform unor informări venite pe surse, acte de proveniență ale ureei era Uzbekistan, deși a fost produsă în Belarus și/sau Rusia, și a fost adusă în România la finalul anului 2023 din portul Sankt Petersburg de către o companie din Dubai care acționa în baza unui mandat din partea unei companii din Libia, și a efectuat acest transport prin intermediul unei nave înmatriculate în Palau. Atât achizitorul acestei cantități de uree, companie din România, cât și presupusul producător neagă atât proveniența mărfii cât și proprietatea ei. Această marfă a fost descărcată în Portul Midia Năvodari și confiscată de autoritățile din România. Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, aveți idee cât costă o tonă de uree? Îți spun eu, 415 USD. S-a gândit careva să valorifice ureea asta? Că face doar vreo 16,6 milioane de USD?

Când această informație a ajuns pe masa Guvernului (din nou), cineva prezent a spus ceva de genul „acum avem altele mai importante de făcut”. Ceea ce am aflat între timp este faptul că o parte din uree nu mai e, pentru că a fost sustrasă și …vândută. Și că ar cam exista niște procese verbale care spun că marfa s-a deteriorate din diferite cauze și a trebuit casată. Un fel de schema scurtă de ciordeală pe mână cu autoritățile veșnic fomiste și dispuse să încaseze, să încaseze, să încaseze pentru propriul buzunar.

 

Ar mai fi ceva de comentat?

 

Cam nu. Schemele de fentare a legislației în vigoare se cunosc. O știu instituțiile cu atribuții de control, o știu și serviciile. Și o știu și cei de la Guvern și din ministere. Și ce dacă? Totul e un mare talcioc al corupției, unde „băieții deștepți” dansează pe banii noștri, iar statul se preface că doarme, cu un ochi deschis cât să numere șpăgile! Laura Codruța Kövesi urlă din Libertatea (31 iulie 2025) că frauda cu TVA e mai profitabilă decât traficul de droguri sau de persoane, cu mafia italiană și chineză bătându-se pe ciolanul românesc. Și ce? ANAF-ul se scarpină-n cap, Nazare schimbă 21 de șefi din Antifraudă (Gazeta de Sud, 22 iulie 2025), dar schema merge mai departe ca un perpetuum mobile al corupției! Percheziții DNA în Argeș? 9 milioane de euro prejudiciu (Adevărul, 28 iulie 2025). Operatiunea „Cuibul cu Fantome”? O glumă care sperie doar antreprenorii cinstiți (Economica.net, 31 iulie 2025). Peste 5 milioane cash găsite la vameșii greci (G4Media.ro, 31 iulie 2025)? Păi, la noi e doar vârful aisbergului, că Portul Constanța e un talcioc unde banii se spală mai curat decât rufele la detergent! Cireașa de pe tort (G4Media.ro, 3 august 2025) datorii la stat de 113 milioane de euro ale de Grup Servicii Petroliere, dispărute din pix.

 

La audierile parlamentare recente ale miniștrilor din Guvernul Bolojan, Alexandru Nazare, actual ministru al Finanțelor, critica dur ANAF și spunea că inspectorii au fost exigenți cu micii contribuabili și ”blânzi cu marii contribuabili”, iar lucrurile trebuie inversate.

 

Bine, boss, te credem pe cuvânt. Prim ministrul Ilie Bolojan ce zice? De președintele Nicușor Dan nu întreb că am auzit că rezolvă ecuația lui Navier-Stokes cu degețelul în nas în timp ce se uită la Tom și Jerry. Sau era vorba de ipoteza Riemann?

 

Ce e de făcut? Echipe mixte cu DNA, DIICOT și experți externi, ca în SUA, care să lovească mafia fiscală! Sisteme informatice securizate, scanere moderne în port, pedepse care să bage spaima în corupți! Modelul american de task-force anti-corupție ar putea funcționa. Dar să fim serioși, Bolojan și Nicușor, ce mai așteptați? Să vă invite „Nea Paulică Benzină” la o cafea în Cipru, cu banii din TVA bronzați la soare? Nazare, trezește-te, că mafia fiscală râde de tine din Dubai! Kövesi strigă că frauda cu TVA e o boală tolerată, iar voi ce faceți? Numărați găurile din buget și visați la autostrăzi care nu se construiesc! Hai, măi, că țara asta arde, iar voi stați cu furtunul oprit, că „n-avem presiune”. Sau chef. Sau e prea cald afară! Până nu băgați cătușele pe ăștia, o să plătim TVA și pentru aer, în timp ce „băieții deștepți” își comandă iahturi! Treziți-vă, că ne-am săturat să fim fraierii care plătesc pentru șmecherii voștri!

 

Isabela Popovici