Firmele fantomă bântuie vămile cu declarații de scutire de TVA/ Să despicăm firul de păr. A fi sau a nu fi acciza. Și TVA-ul/ Angajați ANAF cu atribuții de control colaboratori prin companii pe care ar fi trebuit să le verifice/ Laura Codruța Kovesi, procur șef la Parchetul European – „în cazul României, nivelul de detectare și de raportare a fraudelor în materie de TVA, cel puțin către Parchetul European, este foarte scăzut”/ Statul Român nu are nici măcar o direcție specializată în fraudele cu TVA nici în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române ( IGPR), nici în cadrul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală ( DGAF), nici la SRI, dar nici în cadrul Autorității Vamale Române/ Amânările la plata TVA pentru importuri nu ar trebui să fie în mâna Vămii/ Am întrebat la Ministerul Finanțelor cam pe la ce sume se ridică lunar aceste amânări de plată a TVA. Până vine răspunsul, am aflat noi. Pe „surse”/ Tipuri principale de fraudă ce implică sustragerea de la plata TVA/ Fraude cu produse petroliere/ Facturi false? Se mai pot folosi odată cu sistemul e-Factura?/ Ce zice Ministerul Finanțelor?/ Și la final două tari de tot, desprinse de la sânul lui Putin

 

Vama dă amânări la plată a TVA-ului pentru importatori. Pentru că așa zice legea

 

Bine ați venit în fabuloasa lume a Vămii românești, unde legea e ca o poezie romantică: sună frumos, dar fiecare o interpretează cum vrea! Conform legii, dragii noștri importatori pot solicita amânarea plății TVA-ului, dar doar dacă sunt băieți buni, cu istoric curat, bonitate de invidiat și fără datorii care să le strice feng shui-ul fiscal. Sună serios, nu? Ei bine, realitatea e un pic diferită.

Legea zice clar în orice intepretare: ca să primești amânarea plății TVA, trebuie să depui un teanc de documente care să dovedească că ești cel puțin un îngeraș fiscal. Caziere fiscale imaculate, bilanțuri care să-ți cânte ode ale bucuriei, jurăminte fierbinți în scris, poate și o scrisoare de dragoste către statul român. Dar ce să vezi? În Vama noastră cea de toate zilele, aceste cerințe sunt mai mult un fel de… sugestii. Depui o declarație pe propria răspundere – practic, juri pe roșu că ești cinstit – și, dacă ai „recomandările” potrivite, atenții discrete dar consistente ( în cash) sau promisiuni de „colaborare fructuoasă”, ești ca și scutit. Mântuirea fiscală începe în Vamă.

Să nu credeți că te poți prezenta ca un muritor de rând să ceri amânarea asta de TVA. Nu, nu, nu! Aici nu e loc pentru amatori plini de intenții bune care-și imaginează că, în baza unui plan de afaceri, chiar face afaceri. Trebuie să vii cu pedigree, adică cu „recomandări” fierbinți și grele, genul care deschid uși și umplu portofele. Ca să fie bine pentru toată lumea…care conteză în ecuație. Fără aceste ingrediente, riști să bați din buze a pagubă și să te întrebi cum arată ratarea în viață. În schimb, cu „atențiile” potrivite, orice firmuliță cu licență de import – fie ea cu istoric de plătitor model sau cu un trecut mai dubios decât CV-ul lui Al Capone – obține amânarea. Sfânta amânare de plată a TVA-ului!

Ai ceva restanțe la fisc? Nicio grijă, că ANAF-ul e un pic ocupat să-și bea cafeaua și să proceseze declarațiile tale în ritmul dictat de rubrica meteo. Depui frumușel o declarație pe zero în Spațiul Privat Virtual (SPV) și aștepți cuminte. Verificarea? Ei, vine ea… peste câteva zile. Sau săptămâni. Poate luni, dacă ești norocos. Sau niciodată. Între timp, tu ai obținut amânarea plății TVA și poți să începi joaca: importuri, tranzacții, profituri, toate fără grija că statul îți bate la ușă să te întrebe de sănătate. Dacă Fiscul se trezește într-un final să-ți bată obrazul, ridici din umeri și zici: „Ups, eroare de sistem, bosule’!”. Și ce să vezi? Sistemul merge mai departe netulburat.

În Vama românească, amânarea plății TVA e mai mult decât o prevedere legală – e o artă, un dans subtil între hârtii, „recomandări” și o doză zdravănă de tupeu. Legea e doar decorul, iar adevăratele reguli se scriu în culise, cu pixul și plicul. Așa că, dragi importatori, pregătiți-vă „atențiile” și anexați o declarație pe propria răspundere. Cu puțin noroc și câteva conexiuni bune, sunteți invitați la masa adevăratei combinații fiscale.

 

Firmele fantomă bântuie vămile cu declarații de scutire de TVA

 

Un exemplu, hai să-i spunem teoretic, deși teoria asta e mai reală decât ne-ar plăcea să credem, sună cam așa: o firmă fantomă, cu sediul fiscal pe cale să expire în 6 luni, obține cu un zâmbet și câteva hârtii o amânare a plății TVA-ului pentru mărfurile importate timp de un an. Ce face în acest răstimp? Păi, vinde marfa rapid, ca la piață, încasează TVA-ul de la clienți cu o mână, iar cu cealaltă îl jonglează printr-un labirint de „caruseluri” de TVA – acele scheme sofisticate în care banii se plimbă între firme din diferite țări UE, fiecare pas fiind o scuză perfectă pentru a mai „uita” niște taxe. Sau, dacă e prea complicat, pur și simplu transferă banii în conturi offshore, unde soarele strălucește mai tare și fiscul nu ajunge. Până când ANAF-ul se trezește să ceară socoteală, fantoma s-a evaporat, mutată pe alte tărâmuri, probabil savurând un cocktail exotic pe banii noștri. Prinde orbul, scoate-i ochii! Pardon, fantoma!

Și asta nu e science-fiction. Schemele astea sunt ca un sport național pentru unii, cu firme care apar peste noapte, facturează de zor, apoi dispar ca un fum. În România, după cum spunea Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European, într-un interviu din Libertatea din 31 iulie 2025, frauda cu TVA e mai profitabilă decât traficul de droguri sau de persoane, cu pierderi estimate la peste 50 de miliarde de euro anual la nivelul UE. În țara noastră, însă, detectarea și raportarea acestor fraude către Parchetul European e „cronic” de scăzută – din 400 de dosare EPPO în România, doar 12 sunt legate de TVA. Adică, în timp ce caruselul cu bani din TVA se învârte, autoritățile par să joace baba-oarba, cu bandanele bine strânse pe ochi. Ba mai mult, astfel de firme fantomă sunt adesea doar vârful aisbergului, cu rețele care implică nu doar localnici, ci și grupări internaționale, inclusiv mafia italiană sau chineză, care știu exact cum să facă banii să dispară fără urmă.

Ce mai rămâne? Un stat care numără pierderile, niște consumatori care plătesc prețuri umflate și un rânjet cinic al celor care știu că, în acest joc, fantomele câștigă mereu. E ca și cum ai încerca să prinzi fumul și să-l bagi înapoi în țigară – până te dezmeticești, a dispărut, lăsând în urmă doar hârtii și scrum. Și, desigur, o gaură zdravănă în bugetul public, pe care tot noi, fraierii, o plătim. Pentru că în România tot cinstitul e fraier, și tot fraierul e cinstit.

 

Să despicăm firul de păr. A fi sau a nu fi acciza. Și TVA-ul

 

Să presupunem că ești gros la pungă, ai „recomandări” bune și te încadrezi foarte bine în jungla legii fiscale. Și ești primit ca „regii” când ajungi pe la sediul vămii. Și să zicem că ești înfipt bine de tot în afacerile cu produse petroliere. Și aduci și tu un vas de, hai să zicem, motorină, dar în vamă declari gaz lampant. Și vine vameșul, se uită la acte, se uită la motorină și „realizează” că e gaz lampant. Acciza se calculează diferit la cele două fracții petroliere, pentru motorină fiind mult mai scumpă decât la gaz lampant. Și, pentru că ești băiat „gigea”, mai obții și o amânare la plata TVA. Și poate mai ești și ultra „gigea” încât mai pleci și cu marfa acasă că n-a văzut-o  nimeni, că s-a uitat vameșul în partea cealaltă, că era mai interesant. Apoi o scoți la vânzare motorina și îndeși bine prin buzunare acciza și TVA-ul. Și fiscul poate să aștepte mult și bine să încaseze ceva de la tine.

Acum, serios vorbind, inspectorii vamali pot să încadreze greșit categorii de mărfuri. Cu voie sau fără de voie. Din prostie ( rare cazuri), sau cu intenție. Cu ajutor sau fără ajutor. Și ce însemnă o marfă cu acciza micșorată. Profit pentru unii și neîncasare la bugetul statului pentru alții. Și mulți bani negri care întrețin un sistem elitist care ne scuipă semințe în cap din mersul mașinilor de peste 100.000 de euro. În timp ce baiatul „gigea” numără banii negri, fiscul se scarpină în cap, încercând să înțeleagă de ce bate vântul prin bugetul statului. Inspectorii ANAF descoperă că firma ta de import e o fantomă cu sediul într-un apartament părăsit din Ferentari, iar administratorul e un nene care vinde pătrunjel la piață, care mai are și certificat de handicap.

 

Angajați ANAF cu atribuții de control colaboratori prin companii pe care ar fi trebuit să le verifice

 

Urmează un scenariu real de film prost. Care ne-a costat și ne mai costă, ca națiune, o groază de bani. Conform HotNews care citează un comunicat ANAF din 4 august 2025 cinci funcționari ai ANAF din Direcția Regională a Finanțelor Publice București au fost identificați în conflict de interese, după ce au folosit certificate digitale calificate pentru a reprezenta firme private, deși aveau atribuții de control asupra acestora. Legea interzice funcționarilor publici să fie mandatari sau reprezentanți ai unor entități juridice în legătură cu funcția lor, iar cei cinci angajați au încălcat această prevedere, implicându-se în administrarea fiscală a contribuabililor.

Premierul Ilie Bolojan a semnalat încă din 29 iulie 2025, într-un interviu al G4Media, că există șefi din ANAF ale căror rude dețin firme de consultanță fiscală care deservesc companii controlate de Fisc. ANAF nu a precizat funcțiile exacte ale celor implicați, dar a anunțat că va sesiza Agenția Națională de Integritate (ANI) din cauza gravității situației. Aici urmează o paranteză ca să realizăm ce eficient e și ANI. Conform NewsBV, fostul primar al Brașovului, Allen Coliban pe numele lui de botez, actual deputat în Parlamentul României, are o sesizare la ANI făcută de Camera de Conturi Brașov încă din 8 august 2022, în ceea ce privește un posibil conflict de interese. Și suntem aproape de mijlocul lui august 2025 și n-a apărut nici un răspuns. Viteză tată, ce să mai discutăm.

Dar să revenim la ale noastre…Stai așa! Cum? Adevărați maeștri ai jongleriei fiscale, au fost prinși cu mâța-n sac: foloseau certificate digitale calificate ca să joace și de partea firmelor private, și de cea a Fiscului?. Legea le interzice să fie și arbitri, și jucători, dar cine are timp de legi pe canicula asta

Și ca să pună cireașa pe tortul evaziunii, premierul Ilie Bolojan ne-a dat spoiler-ul în interviul de mai sus: se pare că șefii din ANAF au rude care conduc firme de consultanță fiscală, fix pentru companiile pe care Fiscul le are la control. Ce coincidență, ce arbore genealogic bine plasat! Parcă-i o telenovela în care toată lumea e rudă cu toată lumea, iar factura o plătim noi, fraierii, ca națiune. ANAF promite să sesizeze ANI, probabil cu același entuziasm cu care trimiți un e-mail la 16:59, vineri, înainte de weekend. Gravitatea situației? Sigur, e grav când pierzi miliarde, dar stai liniștit, că ANAF organizează „sesiuni de etică”.

 

Amânările la plata TVA pentru importuri nu ar trebui să fie în mâna Vămii

 

Cine a gândit-o așa și i-a dat drumul să râme pe tarla, știa exact ce face. Adică dădea mână liberă la „combinație”. Vama controlează importurile, vama stabilește accizele, vama dă amânări la plata TVA, asta în timp ce și ultimul mucos de pe stradă știe că de când lumea și pământul, asupra angajaților vămii planează suspiciuni de corupție și aranjamente dubioase. Nu e niciun secret că vama a fost dintotdeauna un teren fertil pentru „înțelegeri” pe sub masă, unde marfa trece, banii se învârt, iar controalele devin mai mult o formalitate pentru cei care știu cum să ungă angrenajul corupției. Cine a pus la cale sistemul ăsta știa că, lăsând loc de manevră, vama devine o fabrică de făcut bani pentru cine are acces la pârghii. Suspiciunile planează, dar dovezile concrete și controalele la sânge se lasă așteptate, iar cei care încearcă să sape mai adânc dau peste un zid de tăcere sau, mai rău, de amenințări. Așa că, în timp ce vama rămâne terenul „combinațiilor grele”, restul lumii se întreabă: cine oare trage sforile și cât de sus merg ele?

 

Am întrebat la Ministerul Finanțelor cam pe la ce sume se ridică lunar aceste amânări de plată a TVA. Până vine răspunsul, am aflat noi. Pe „surse”

 

Deși sumele par trase la indigo, ele nu sunt calculate milimetric, ci mai degrabă aruncate în rapoarte cu o precizie care ridică sprâncene. La Vama Otopeni, 10 miliarde de lei în primele 5 luni ale lui 2025. La Vama Constanța, 11 miliarde de lei, tot în aceeași perioadă. Vămile de pe Dunăre – Tulcea, Galați, Brăila, Giurgiu și altele – însumează 10 miliarde de lei, iar vămile de interior adună 20 de miliarde de lei, evident, în același interval. Totalul? 51 de miliarde de lei, adică vreo 10 miliarde de euro. Cifrele sunt aproape un ecou al celor din 2024 pentru aceeași perioadă, ianuarie-mai, ca și cum cineva ar fi copiat temele de anul trecut.

Dar ce nu se vede în aceste rapoarte frumos aliniate? Cam 30% din bani, adică vreo 3 miliarde de euro, nu ajung niciodată în bugetul statului. În 5 luni, această „scurgere” devine o gaură neagră financiară, alimentată de evaziune, „uitări” convenabile și aranjamente care scapă oricărei contabilități oficiale. Dacă cifrele sunt atât de constante, dar banii dispar cu o regularitate de ceas elvețian, te întrebi cine supraveghează jocul și de ce nimeni nu trage semnalul de alarmă. Sau poate că semnalul e tras, dar e acoperit de zgomotul comisioanelor care se împart în spatele cortinei. În timp ce statul numără ce intră în comparație cu ce ar trebui să intre, cineva, undeva, numără ce „iese” – și nu e vorba de bugetul public.

 

Tipuri principale de fraudă ce implică sustragerea de la plata TVA

 

Caruselul TVA, una dintre cele mai răspândite scheme de fraudă fiscală, funcționează ca un mecanism bine uns, exploatând lacunele sistemului fiscal european. Firmele fantomă, create doar pe hârtie, cumpără bunuri fără TVA dintr-o țară UE și le vând în alta, cu TVA, încasând TVA-ul fără a-l returna statului. După câteva tranzacții, firmele dispar, lăsând în urmă găuri de milioane în bugetele publice.

Conform informațiilor de la Parchetul European ( EPPO) și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF)de la  avem:

– Operation Admiral (2017–2025): Cea mai mare fraudă investigată vreodată în UE, cu pierderi de până la 2,9 miliarde €. Au fost deja condamnate mai multe persoane în Portugalia (prin intermediul Admiral 2.0 și Admiral 3.0) pentru evaziune și spălare de bani,

– Cluster Midas (februarie 2024): Fraudă de 195 milioane € în 17 țări, prin tranzacții fictive cu electronice, măști și telefoane. A implicat rețele complexe transnaționale.

– Investigation Vortex (iulie 2025): Fraudă de 100 milioane € legată de comercializarea de autoturisme second‑hand de lux, utilizând firme fantomă și facturi false în Europa.

– Huracán (iunie 2023): Vânzări frauduloase a peste 10 000 de mașini, estimându‑se un prejudiciu de 38 milioane € la TVA.

– Goliath: fraudă de 85 milioane € cu electronice (AirPods etc.) în 8 țări.

– Marengo Rosso: fraudă de 25 milioane € implicând telefoane și computere în 8 țări.

– Investigație în Italia: fraudă de 40 milioane € cu electronice între Bulgaria, Olanda şi Italia.

– Exporturi de băuturi alcoolice: fraudă de 220 milioane €, cu implicare în 12 țări UE.

 

La fel de frecventă este frauda la import: bunurile sunt subevaluate la vamă, clasificate greșit sau însoțite de documente false. Un exemplu notoriu este exploatarea „procedurii 42” în țări precum Polonia și Germania, unde mărfurile intră fără TVA, fiind declarate ca destinate altor state UE, dar dispar în economia subterană.

HotNews – În iunie 2025, EPPO a descoperit un amplu sistem fraudulos de importuri chinezești prin portul Pireu (Grecia). Acesta a cauzat pierderi estimabile de 700 milioane € la bugetele vamale și de TVA. Contrabandiști, printre care și doi funcționari vamali, au folosit documente false, subevaluări și firme de tip fantomă. Au fost confiscate 480 de containere, mii de trotinete electrice și e-bike-uri, iar șase state UE au participat la percheziții.

 

Interesant e că România pare să fie în vizorul investigațiilor pentru astfel de fraude, deși dovezile concrete par să fie insuficiente sau prost gestionate. Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a subliniat într-un interviu pentru Libertatea. că „în cazul României, nivelul de detectare și de raportare a fraudelor în materie de TVA, cel puțin către Parchetul European, este foarte scăzut. Cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor.” Acest lucru ridică semne de întrebare: este o problemă de incompetență, lipsă de resurse sau, mai grav, o complicitate tacită? Lipsa raportărilor sugerează că frauda există, dar fie nu este detectată, fie este ignorată deliberat. În timp ce alte state, precum Grecia sau Bulgaria, apar în operațiuni ample precum „Calypso” (cu pierderi de 700 de milioane de euro descoperite în portul Pireu), România rămâne într-o zonă gri, unde suspiciunile planează, dar dosarele întârzie să apară. Ce se întâmplă cu adevărat? Este oare o chestiune de birocrație greoaie sau un sistem care protejează „combinațiile”? Răspunsul pare să fie ascuns undeva între lipsa de acțiune a autorităților și complexitatea schemelor care profită de granițele deschise ale UE.

 

Fraude cu produse petroliere

 

Conform Gândul.ro, ANAF și DGAF au estimat, pentru perioada ianuarie 2020–octombrie 2024, un prejudiciu total de peste 5 miliarde lei din evaziune cu produse energetic‑petroliere (inclusiv GPL, motorină, benzină, păcură). Mai mult, un document al Ministerului Finanțelor raporta un prejudiciu de circa 500 milioane lei numai prin companii care dețin „atestat de destinatar înregistrat”, realizând tranzacții fără plata accizelor și TVA

Schema tipică: importuri prin firme fantomă, multiple tranzacții între entități fără depozitare, pierdere de TVA și accize, firme insolvente sau care dispun de autorizații doar temporar.

HotNews – În Portul Midia, investigația Consiliului Concurenței din ianuarie 2025 vizează singurul operator de manipulare și depozitare GPL. Există suspiciuni de abuz de poziție dominantă și refuz de furnizare servicii unor competitori, ridicate prin inspecții inopinate  .

Realitatea Dorohoiană – La nivel local (exemplu: județele Botoșani, Suceava) au fost demarate controale ample privind stații GPL și distribuție de carburanți—au fost identificate numeroase nereguli legate de autorizări, depozitare sau manipulare necorespunzătoare, iar amenzile s-au ridicat la sute de mii de lei  .

G4Media – Un caz local controversat: stația GPL de la Crevedia, aflată în ilegalitate de ani, cu autorizație retrasă din 2020, exploatată în continuare și care a explodat în 2023 provocând o tragedie. Incidentul a generat anchete penale privind condițiile de securitate și relațiile politice din sector.

Economica.net – Există relatări neconfirmate dar credibile despre amestec ilegal de gaz (butelie cu propan), vândut ca GPL auto, pentru profit sporit (de până la 3×‑5× mai mare) știri neconfirmate oficial, dar susținute în mediul online  .

Fraude portuare & produse sub embargo

 

Presa internațională și jurnaliștii independenți, au pus reflectorul pe livrările de petrol rusesc care, ca prin minune, continuă să poposească în porturile românești Constanța, Mangalia și Midia, deși UE a trâmbițat cu mândrie embargoul său asupra „aurului negru” al Moscovei. Cum reușesc? Simplu, dar genial: nave sub pavilion Liberia sau Panama, acele steaguri de conveniență care par să ascundă mai multe secrete decât un roman de spionaj. Aceste petroliere, parte a așa-numitei „flote fantomă a Rusiei”, fac slalom printre sancțiuni cu o grație demnă de un balet pe ape, transferând petrol noaptea, în larg, în apele internaționale, ca niște hoți de buzunare care știu că nimeni nu-i supraveghează cu adevărat.

Companiile autohtone, bine integrate în peisajul portuar, par să joace și ele un rol în coregrafia asta. Unele terminalele din Constanța, Mangalia și Midia primesc marfa cu brațele deschise, ca și cum embargoul ar fi doar o sugestie, nu o regulă. O investigație a ziarului ucrainean Pravda preluat de RomaniaTV.net aruncă lumină (sau mai degrabă umbre) asupra acestor operațiuni, susținând că petrolul rusesc, încărcat în portul Novorossiysk, este transferat de pe o navă pe alta în larg, înainte de a fi descărcat la Rafinăria Rompetrol Midia, operată de KazMunayGas, unde statul român deține, culmea ironiei, 44% din acțiuni. Ce mai contează un embargo când ai o flotă fantomă și niște terminale care par să aibă memorie selectivă?

Și, ca să fie tacâmul complet, nu e doar despre petrol. Suspiciunile se extind și la carburanți rafinați, care, conform Libertatea, ajung în România din țări fără zăcăminte proprii, precum Turcia, Egipt sau Grecia, dar care, ce să vezi, ar putea avea origini rusești mascate sub acte „curate”. E ca și cum ai vinde vodcă drept apă minerală – sticla arată bine, dar conținutul e altul. În timp ce UE se laudă cu sancțiunile sale, Rusia râde în barbă, livrând petrolul prin intermediari care știu să joace după reguli nescrise. România, cu porturile ei strategice, devine astfel un fel de hub al combinației la nivel înalt, unde embargoul e respectat pe hârtie sau în declarațiile politicienilor, dar în realitate e doar un decor frumos pentru „afaceri profitabile ca de obicei”. Cine să verifice fiecare cisternă sau fiecare document? Autoritățile? Ce glumă bună.

 

Facturi false? Se mai pot folosi odată cu sistemul e-Factura?

 

Bursa.ro – ANAF și DGAF au descoperit o firmă din București care a „cumpărat” servicii de peste 17,8 milioane de lei de la opt firme-fantomă, inexistente în realitate, doar ca să scape de 5 milioane de lei în TVA și impozit pe profit. Facturi fictive, bani spălați, statul păgubit – schema clasică! Mulțumim RO e-Factura că a observat circul. Firma s-a „conformat” rapid, dar oare câte alte fantome mai bântuie economia românească?

G4Media, 10 iunie 2025 – Între noiembrie 2024 și iunie 2025, inspectorii antifraudă din București și alte județe au dat peste patru societăți care se jucau de-a contabilitatea creativă. Cu tranzacții false, au „uitat” să plătească 9,37 milioane de lei în TVA și impozit pe profit, ca și cum statul e un vecin care-ți cere o cană de zahăr și-l ignori. O firmă, chipurile specializată în repararea electrocasnicelor, colecta deșeuri, dar în acte era mare maestru al facturilor fictive. DGAF a prins schema, a sesizat penalul, dar te întrebi: câte alte „genii” mai facturează așa în timp ce bugetul public plânge?

G4Media, 19 decembrie 2024 – În sectorul financiar, niște băieți deștepți din grupuri de firme bănci-brokeri au orchestrat un balet de operațiuni artificiale, uitând să plătească aproape 86 de milioane de lei în TVA și impozit pe profit. Sub bagheta a doi dirijori italieni, au pus la cale circuite financiare fictive, cumpărând ceasuri de lux ca și cum ar fi fost la târg, doar ca să ascundă banii de ochii fiscului. Inspectorii DGAF au stricat petrecerea în noiembrie 2024, dar stai să vezi câte alte „tranzacții de artă” mai scapă printre degetele statului, în timp ce bugetul public numără firimiturile!

Deși majoritatea investigațiilor publice identifică firme fantomă și facturi false în sectoare precum construcții, deșeuri, auto și financiar, există indicii privind aplicarea unor scheme similare în domeniul distribuției GPL/petrolier:

Ziarul Financiar, a scos la lumină, pe 30 august 2023, că stația GPL din Crevedia, care a explodat în același an, a rulat 1,2 miliarde de lei prin „afaceri” conduse de clanul Doldurea. Dar stai, că nu e vorba de vreun conglomerat corporatist, ci de companii obscure, cu tranzacții suspecte. Facturi fictive? Firme-fantomă? Parcă e rețeta perfectă pentru un film cu mafioți, doar că e realitate. Stația, operată ilegal, neavând din 2020 autorizație, pare să fi fost doar vârful aisbergului, iar „afacerile” familiei, cu legături de la primăria Caracal la Porturile Constața, Midia și Mangalia, ridică sprâncene și întrebări: câte alte bombe – financiare sau nu – mai ticăie sub nasul autorităților?

Cazuri analogice din alte domenii sugerează că în piața GPL controlată de firme discrete, cu legături politice, pot exista rețele de firme capcană folosite pentru a ascunde profituri și a evita taxarea. În lipsa unor anchete penale publice privind facturi false direct în sectorul GPL sau petrolier, domeniul rămâne vulnerabil — autoritățile au vizat mai intens sectoare mai mari bazate pe e‑Factură, dar schema e aplicabilă și companiilor petroliere.

Gândul, 17 ianuarie 2025 – Piața produselor petroliere și a gazului petrolier lichefiat (GPL) din România a fost afectată, în perioada ianuarie 2020 – octombrie 2024, de evaziune fiscală semnificativă, cu prejudicii estimate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) la peste 5 miliarde de lei. Aceste prejudicii includ sume neplătite la bugetul de stat, în principal sub forma accizelor și a taxei pe valoarea adăugată (TVA), aferente tranzacțiilor cu produse energetice precum benzină, motorină, păcură, GPL, gaz natural, petrol lampant, cărbune, cocs și electricitate. Un segment specific al acestor prejudicii, de aproximativ 500 de milioane de lei, a fost generat de companii care dețin „atestat de destinatar înregistrat”, utilizând scheme care implică tranzacții fictive pentru a evita plata accizelor și TVA. Aceste firme, adesea fără activitate economică reală (denumite și „firme-fantomă”), obțin autorizații de comercializare fără depozitare sau alte atestate vamale, facilitând introducerea pe piață a produselor accizabile fără achitarea taxelor aferente.

 

Și dacă vrei să scapi de o firmă cu datorii, ce faci? Mic ghid de bune practici

 

GDS, 30 mai 2013 ( cam vechi, dar mereu actual) – Administratorii firmelor cu datorii din Dolj folosesc tertipuri pentru a înstrăina societățile către persoane care fie dispar, fie nu cunosc situația firmei, prejudiciind statul și creditorii cu milioane de euro. Deși legea interzice cesionarea firmelor cu datorii către terți, evazioniștii exploatează o portiță legală: introduc un asociat în firmă prin majorarea capitalului social, apoi transferă întreaga societate acestuia, fără a fi obligați să prezinte un certificat fiscal. Astfel, firmele sunt vândute rapid, uneori chiar în timpul controalelor fiscale, împreună cu arhiva financiar-contabilă, iar noii proprietari, adesea persoane naive sau care dispar, nu pot fi găsiți. Prejudiciile se ridică la sute de mii de euro per firmă, iar cei care orchestrează aceste scheme riscă dosare penale, dar scapă, de obicei, scapă…

 

Ce zice Ministerul Finanțelor?

 

În timp ce Ministerul Finanțelor, dirijat de maestrul Nazare, se preface că nu înțelege la gaura neagră de 5.047.402.837 de lei din evaziunea fiscală pe piața petrolieră (da, da, exact 5 miliarde și ceva mărunțiș, sau un miliard de euro, conform Gândul, 17 ianuarie 2025), rapoartele promise sunt blocate la coadă, ca la ghișeul de taxe într-o zi ploioasă de luni! Surse din interior ciripesc că ministrul știe de „combinațiile” cu firme-fantomă care jonglează cu TVA și accize – inclusiv de tărășenia cu cei 500 de milioane de lei pierduți de bugetul României doar prin atestate de „destinatari înregistrați” care vând iluzii fiscale învelite în hârtie creponată. Dar soluții? Păi, e mai ușor să numeri stelele din galaxie bucată cu bucată sau să prinzi un pokemon legendar în Porturile Constanța, Midia și Mangalia decât să oprești combinația din porturile Constanța, Midia și Mangalia, unde petrolul rusesc și alte fracții petroliere fac piruete sub pavilion panamez, sfidând embargoul UE.

Între timp, vămile noastre sunt ca un club exclusivist unde intră doar cine cunoaște parola sau are de dat un plic bine garnisit. La Otopeni, 10 miliarde de lei în amânări de plată a TVA, la Constanța 11 miliarde, Dunărea cu 10 miliarde, iar vămile de interior aruncă în joc 20 de miliarde – total 51 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro în primele 5 luni ale lui 2025, din care 30% (3 miliarde de euro!) se evaporă spre zări mai bune. Crevedia? O nenorocire impardonabilă cu vieți nevinovate pierdute și 1,2 miliarde de lei combinate prin companii obscure, conform Ziarul Financiar, Și ce face ANAF? Promite sesizări la ANI, probabil scrise cu markerul pe post-it-uri.

 

„Operațiunea Cuibul cu fantome” –  o glumă bună, spusă prost? Sau începem să curățăm terenul?

 

Conform Euronews, 4 august 2025 – ANAF, sub bagheta de dirijor a ministrului Alexandru Nazare, a lansat „Operațiunea Cuibul cu Fantome”. Au „descoperit” că 47.000 de firme își fac de cap, toate înghesuite la 2.400 de adrese. Practic, aceste „cuiburi” sunt ca niște Airbnb-uri pentru firme fantomă, unde toată lumea se distrează, mai puțin statul, care rămâne cu buza umflată și un deficit de TVA de peste 30% – recordman în UE, să ne mândrim! Media europeană? Un amărât de 6%. Oh, și cireașa de pe tort: cinci funcționari ANAF din București au fost prinși că își controlau firmele cu care colaborau. Bravo, băieți, ce mai multitasking!

ANAF s-a trezit, în sfârșit, să vâneze firmele fantomă care joacă hora evaziunii fiscale, cu frauda carusel și insolvențe mai false decât promisiunile electorale. Gabriel Biriș, un fel de guru fiscal, zice că e o problemă mai veche decât glumele despre Fisc. Își amintește de un SUV parcat în fața unei administrații financiare, cu afiș: „Cumpăr firme cu datorii la stat!”. Serios, omul ăla merita un premiu pentru tupeu! Google e plin de astfel de „oferte speciale” – practic, dai un ban și scapi de belea, transferând firma către vreun „investitor” străin care dispare mai ceva decât Houdini.

Dar stai așa, cei cinci funcționari prinși sunt, după Biriș, „fraierii satului” – adică băieții care n-au fost destul de șmecheri să nu fie prinși. Rețeaua, de fapt, e mai mare: consultanți „afiliați” cu șefii ANAF fac rambursări de TVA dubioase rău. Totul mergea ca uns, până când premierul Bolojan a zis: „Gata, băieți, faceți curat!”. Și iată, ANAF a început să „facă treabă”. Sau să se facă că „fac treabă”.

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a tras un semnal de alarmă mai clar decât claxonul unui TIR: frauda cu TVA e atât de mare, că mafia italiană și chineză și-a deschis filială în România. Autoritățile? Dorm în bocanci, ca de obicei, în timp ce statul pierde miliarde de euro.

 

Soluții? Există!

 

Taxarea inversă – Biriș (guru fiscal) zice că dacă am aplica taxarea inversă (ca în Cehia, Austria, Germania), am termina cu circul fraudelor carusel și al insolvențelor de fațadă. Plus, am scăpa și de rambursările de TVA care par mai degrabă o loterie pentru „băieții deștepți”. Dar stai, că România n-a susținut niciodată asta – ce, să stricăm petrecerea mafiei? Păi și noi, ăia șmecheri din ce mai câștigăm? Ne trimiteți la muncă? Huo!

Repararea găurilor din legislație: Există o portiță în legea insolvenței, mai mare decât gaura din buget. Evazioniștii transferă firmele cu datorii de n-ai aer, dar ANAF promite că „o s-o închidă”. Când? Poate la Sfântul Așteaptă.

Conform Euronews, bani din fraudele cu TVA, accize, contrabandă și altele nu reprezintă doar o gaură în buget, ci sponsorizează și chestii nasoale, gen terorism internațional, Biriș povestind cum o bombă din Bruxelles a fost finanțată cu TVA furat din Olanda. Iar Raportul Draghi zice că birocrația din UE ne trage în jos, iar „cuiburile cu fantome” sunt doar o parte din circul ăsta.

Până apar rapoartele pe la Ministerul Finanțelor, fantomele fiscale dansează tango cu profiturile, vameșii ridică din umeri, iar bugetul public plânge cu lacrimi de crocodil, întrebându-se de ce e mereu invitat la petrecere, dar pleacă cu buzunarele goale. Bravo, România, scena ta fiscală e un adevărat circ – și biletele le plătim tot noi!

Așa ne trebuie pentru că nu avem nici măcar o direcție specializată în fraudele cu TVA nici în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române ( IGPR), nici în cadrul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală ( DGAF), nici la SRI, dar nici în cadrul Autorității Vamale Române. Practic nici o instituție respectabilă din statul ăsta cu atribuții de verificare și control fiscal nu are o direcție specializată în genul ăsta de fraude. Când sunt prinși unii și alții, sunt prinși pentru că fie sunt niște novici neștiutori care habar n-au cu ce se mănâncă, fie n-au uns sistemul cum se cuvine, să fie masa bogată.

 

Oare ce zic prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul finanțelor Nazare și președintele Nicușor Dan?

 

Probabil Bolojan, cu fața lui de profesor sever, ține prelegeri despre „ordine în finanțe” în timp ce taie din pix posturi de bugetari și ajustează în minus salarii, convins că evaziunea se rezolvă cu o foarfecă bine ascuțită care cipârțește tot și cu concedieri masive. Nazare, cu ochelarii aburiți de calcule, promite „stabilitate” pe Facebook, dar își verifică telefonul să vadă dacă agențiile de rating i-au dat like la ultima postare. Iar Nicușor Dan? Stă la Cotroceni, visează la o Românie pro-europeană în timp ce-și bagă degetele în nas și speră că Bolojan o să-i repare țara cât timp el rezolvă ecuații de gradul 3. Între timp, fantomele fiscale au trecut de la tango la vals, iar biletele le plătim tot noi, dar cu dobândă!

În contextul internaționalizării piețelor economice ca urmare a apartenenței României la Uniunea Europeană, țara noastră se confruntă cu o vulnerabilitate foarte mare. Și acest lucru, frauda cu TVA, trebuie să fie considerat ca fiind un adevărat atac concertat la adresa securității naționale, având în vedere impactul asupra stabilității economice și sociale.

 

Și la final două tari de tot, desprinse de la sânul lui Putin

 

Digi24, 4 august 2025, Ministerul Energiei a apăsat butonul roșu de panică și a declarat stare de urgență pentru că, surpriză, țițeiul importat e mai „condimentat” decât o shaorma stricată!

Totul a început când OMV Petrom a adus un vas plin cu 92.000 de tone de țiței azer din portul Ceyhan, Turcia, între 16-18 iulie. Dar, surpriză! Când au verificat marfa, au găsit cloruri organice în ea – practic, țițeiul era contaminat de parcă cineva ar fi turnat detergent în rezervor. „Nu, mulțumesc!”, a zis Petrom și a refuzat încă un transport de 92.000 de tone. Rezultat? 184.000 de tone de țiței au dispărut din plan.

Disperați, cei de la Petrom au bătut la ușa Ministerului Energiei: „Ajutor, că rămânem fără benzină și motorină!”. Așa că au cerut să scoată din „pușculița de urgență a Guvernului” 80.000 de tone de țiței și 30.000 de tone de motorină, ca să țină rafinăria în funcțiune și să nu lase pompele de benzină să plângă singure. Ministerul, a autorizat eliberarea stocurilor, dar nu înainte de a face un apel dramatic la Comisia Europeană, ca să nu zică cineva că n-au respectat protocolul.

„Criza locală” sună ca un titlu de tabloid, dar e reală: aprovizionarea cu țiței s-a dus pe apa sâmbetei din cauza contaminării și a „blocării principalelor surse internaționale”. Așa că Ministerul Energiei a declanșat „starea de urgență – nivel de criză”, de parcă am fi într-un film cu Bruce Willis. Totul ca să nu se oprească rafinăria Petrobrazi și să nu ne trezim că mergem cu bicicleta la muncă.

Acum, pe bune, cine a uitat să verifice țițeiul înainte să-l urce pe vas? Data viitoare, poate punem un filtru de cafea la încărcare, să fim siguri!

 

Bursa.ro, 6 august 2025 – În noaptea de 1 spre 2 august, o hală plină cu muniție a explodat, lăsând în urmă 130.000 de cartușe imposibil de utilizat dintr-un total de 400.000. Pagube? Un fleac de 400.000 de euro, dar, hei, contractele strategice sunt intacte, zice ministrul Economiei, Radu Miruță, care a alergat la fața locului.

Presa bulgară, mereu cu nasul fin, a mirosit imediat o conspirație. Publicația Sega a făcut o paralelă cu exploziile din Bulgaria din ultimul deceniu, puse pe seama agenților GRU, băieții ăia simpatici din Rusia care par să aibă o pasiune pentru a arunca în aer depozite de armament. „Sabotaj rusesc!”, strigă bulgarii, de parcă Putin însuși ar fi fost văzut cu o brichetă la Cugir.

Autoritățile române, scormonesc acum prin filmări de la camerele de supraveghere și interoghează angajații – care, apropo, erau în concediu, deci hala a explodat singură. Experții de la Institutul Național de Criminalistică joacă și ei rolul de CSI: Cugir, căutând indicii printre cenușă. Miruță, cu o atitudine de „nu mă luați cu Doamne-ajută”, a zis că „toate variantele sunt pe masă” – inclusiv sabotajul, dar și posibilitatea ca un cartuș să fi avut o zi proastă.

Între timp, bulgarii ne amintesc că între 2011 și 2021, depozitele lor de arme au avut parte de propriile petreceri explozive, toate puse pe seama GRU, care voia să blocheze livrările de arme către Ucraina și Georgia. Oare Cugir e următorul episod din serialul „Rușii sabotează tot”?

Două incidente majore lovesc România fix când tensiunile geopolitice sunt estrem de mari: țiței contaminat la Petrobrazi și o explozie la Cugir care a transformat 130.000 de cartușe în artificii de 400.000 de euro. Să spui că Rusia n-are nicio legătură e ca și cum ai crede că Putin tricotează pulovere pentru orfani în timpul liber. Mâna lungă a GRU pare să fie peste tot, iar România e doar cel mai recent loc de joacă al spionilor ruși, după ce ne-au înecat în campanii de fake-news pe TikTok.

Hai să punem piesele cap la cap. La Petrobrazi, 184.000 de tone de țiței azer au ajuns „condimentate” cu cloruri organice, de parcă cineva a decis să facă un experiment chimic de proporții. Surpriză sau nu, conform Romania.news-pravda.com  aceeași poveste s-a întâmplat în Cehia, unde 60.000 de metri cubi de țiței contaminat au trecut prin conducta TAL, tot din Azerbaijan, via British Petroleum. Oare să fie doar o gafă a „comercianților azero-britanici necinstiți”, sau miroase a sabotaj bine orchestrat? Când România, principalul furnizor de carburanți pentru Ucraina, rămâne fără țiței curat, iar rafinăria Petrobrazi e nevoită să apeleze la rezervele de urgență, parcă vezi umbrele Kremlinului dansând în fundal.

Apoi, la Cugir, o hală plină cu muniție explodează singură, în miez de noapte, fix când angajații sunt în concediu. Bulgarii, care au trecut prin propriul serial de explozii între 2011 și 2021, strigă „GRU!” mai tare decât un fan la un concert rock. Anchetele lor au legat astfel de incidente de agenții ruși care voiau să blocheze livrările de arme către Ucraina și Georgia. Coincidență că fabrica din Cugir producea muniție pentru livrări strategice.

Și să nu uităm de contrabanda cu produse petroliere, unde Rusia are un istoric lung de a juca murdar. „Flota fantomă” rusească, cu vapoare care transportă petrol sub radar, e bine cunoscută pentru ocolirea sancțiunilor. Nu e greu să ne imaginăm că niște „erori” de contaminare a țițeiului ar putea fi o extensie a acestei scheme, menită să destabilizeze economii și să lovească în lanțurile de aprovizionare ale țărilor care susțin Ucraina.

Aceste incidente nu sunt doar ghinioane provocate de codul roșu de caniculă și de furtuni. România e prinsă într-un joc geopolitic în care Rusia joacă rolul băiatului rău care aruncă chibrituri aprinse peste gard. De la explozii în Bulgaria, puse pe seama GRU, la țițeiul „stricat” care sabotează rafinării din Europa, până la flota fantomă care face contrabandă cu petrol, toate duc spre o singură concluzie: Rusia e maestră în a crea haos. Autoritățile române trebuie să caute urmele Moscovei, pentru că, dacă e ceva ce istoria ne-a învățat, e că rușii nu lasă amprente, lasă dezastre.

 

Isabela Popovici

Foto copertă : Inquam Photos / Adel Al Haddad