Actualizare: 29 iulie 2026, ora 08:00.

Tensiunea diplomatică dintre București și Moscova a crescut după ce România a anunțat doborârea a trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în intervalul 24–26 iulie. Ministerul rus de Externe respinge acuzațiile și avertizează că măsurile luate de autoritățile române nu vor rămâne fără răspuns.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a susținut că incidentele ar fi fost „regizate” și folosite într-o campanie de propagandă. Afirmația Moscovei contrazice poziția oficială a României și rezultatele preliminare comunicate de autoritățile de la București.

Fragmentele dronelor au fost prezentate ambasadorului rus

Ambasadorul Federației Ruse, Vladimir Lipaev, a fost convocat luni, 27 iulie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit comunicatului MAE, diplomatului i-au fost prezentate fragmente recuperate de pe teritoriul României. Investigațiile desfășurate de procurori au confirmat, conform ministerului, proveniența rusească a componentelor.

Bucureștiul a declarat inacceptabil un membru al misiunii diplomatice ruse, care trebuie să părăsească România în termen de cinci zile. În paralel, ambasadorul României la Moscova a fost chemat în țară pentru consultări.

MAE a calificat incursiunile drept încălcări grave ale spațiului aerian al României, care este și spațiu NATO și al Uniunii Europene. Autoritățile române susțin că cele trei aparate au fost doborâte de aviația militară după ce au intrat ilegal pe teritoriul național.

Moscova nu a precizat ce măsuri pregătește

Rusia neagă că dronele sale ar fi vizat România și acuză conducerea de la București că sprijină o politică ostilă Moscovei. Maria Zaharova a transmis că acțiunile considerate „neprietenoase” vor primi un răspuns, fără să explice natura sau momentul eventualelor contramăsuri.

Deocamdată, nu există informații publice care să indice ce înseamnă concret avertismentul Moscovei. Prin urmare, mesajul trebuie tratat ca o amenințare diplomatică, nu ca anunțul confirmat al unei acțiuni militare.

Cazul are o miză mai mare decât disputa bilaterală. Incursiunile au vizat frontiera externă a NATO, într-o perioadă în care atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării s-au intensificat. România a anunțat că își va coordona răspunsul cu aliații din NATO și cu partenerii europeni.

Surse: Ministerul Afacerilor Externe, Reuters, HotNews și Digi24.