Actualizare: 2 august 2026, ora 10:00
Uniunea Europeană trece, de astăzi, de la etapa pregătirii la aplicarea efectivă a principalelor reguli din AI Act, primul cadru juridic european cuprinzător dedicat inteligenței artificiale. Noile obligații urmăresc în special transparența: oamenii trebuie să știe când discută cu un sistem automat și când văd conținut creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Regulamentul a intrat în vigoare în august 2024, însă aplicarea sa a fost programată în mai multe etape. Începând cu 2 august 2026, majoritatea prevederilor devin aplicabile, iar Oficiul european pentru IA și autoritățile naționale încep supravegherea și aplicarea normelor aflate deja în vigoare.
Chatboturile trebuie să se prezinte drept sisteme automate
Furnizorii sistemelor interactive trebuie să se asigure că utilizatorii sunt informați atunci când comunică direct cu inteligența artificială, cu excepția situațiilor în care acest lucru este evident din context. Regula vizează chatboturile și alte servicii capabile să poarte conversații sau să răspundă automat solicitărilor oamenilor.
În același timp, furnizorii sistemelor care generează imagini, înregistrări audio, materiale video ori texte sintetice trebuie să introducă marcaje detectabile automat. Scopul este ca producțiile create sau modificate artificial să poată fi recunoscute și verificate mai ușor.
Deepfake-urile și textele de interes public intră sub reguli speciale
Cei care folosesc sisteme de inteligență artificială pentru realizarea unor deepfake-uri trebuie să informeze publicul că materialul a fost generat sau manipulat artificial. Obligații de informare există și pentru utilizarea instrumentelor de recunoaștere a emoțiilor ori de clasificare biometrică.
Regulile acoperă și textele generate de inteligența artificială care sunt publicate pentru informarea publicului asupra unor chestiuni de interes general, atunci când materialele nu au trecut printr-o verificare umană sau printr-un proces editorial. Comisia Europeană precizează însă că ghidurile includ excepții și exemple concrete, inclusiv pentru operațiunile obișnuite de editare.
Nu toate obligațiile au același termen
Aplicarea AI Act rămâne etapizată. Normele referitoare la anumite sisteme cu risc ridicat din domenii precum biometria, infrastructura critică, educația, ocuparea forței de muncă, migrația și controlul frontierelor vor deveni aplicabile în decembrie 2027. Pentru sistemele cu risc ridicat integrate în produse reglementate, termenul este august 2028.
Există și o perioadă de tranziție pentru unele sisteme care generează conținut sintetic și care erau deja introduse pe piață înainte de 2 august 2026. În aceste cazuri, obligația tehnică de marcare urmează să se aplice din 2 decembrie 2026.
România își definitivează cadrul național
În România, ANCOM a fost propusă prin memorandum guvernamental pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact. În domeniile specializate ar urma să fie implicate și alte instituții, inclusiv ASF, BNR și autoritatea pentru protecția datelor.
Potrivit informațiilor comunicate de ANCOM, autoritățile lucrează la legislația națională care va stabili atribuțiile instituțiilor, cooperarea dintre acestea și procedurile de sancționare. Regulamentul european se aplică direct, dar funcționarea practică a mecanismului de control depinde și de finalizarea acestei arhitecturi naționale.
Detaliile au fost verificate prin comunicatul Comisiei Europene, ghidul oficial privind transparența, informațiile transmise de ANCOM prin Agerpres și relatarea Mediafax.