Senatul a adoptat marți, 4 august 2026, proiectul privind Strategia națională pentru biodiversitate 2026–2030, după o dezbatere tensionată și după introducerea unor amendamente contestate de USR. Votul a fost de 82 pentru, 33 împotrivă și nouă abțineri.

Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul va merge la Camera Deputaților, care are rol decizional, astfel că forma votată marți nu este încă definitivă.

Un jalon PNRR cu miză financiară majoră

Adoptarea strategiei este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o miză estimată la aproape un miliard de euro. Această sumă nu reprezintă bani distribuiți automat prin votul Senatului, ci finanțare asociată îndeplinirii obligațiilor asumate de România.

Documentul aprobat inițial de Guvern urmărea refacerea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării speciilor și habitatelor, administrarea mai eficientă a ariilor protejate, menținerea conectivității ecologice și limitarea speciilor invazive. Guvernul retrăsese strategia de la publicarea în Monitorul Oficial, la sfârșitul lunii iulie, după contestații politice, iar măsura a ajuns ulterior în Parlament.

Amendamentele au provocat un nou conflict politic

Senatorii au adoptat mai multe amendamente susținute de PSD. Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a calificat unele dintre modificări drept „absolut aberante” și a anunțat că USR va încerca să le schimbe în Camera Deputaților.

Afirmațiile ministrului reprezintă poziția politică a USR față de forma adoptată. Efectele juridice exacte ale amendamentelor vor putea fi evaluate după finalizarea traseului parlamentar și publicarea formei definitive a legii.

Ce urmează

Camera Deputaților poate menține, modifica sau elimina amendamentele votate de Senat. Numai după votul Camerei decizionale, controlul de constituționalitate dacă va fi sesizat și promulgarea de către președinte, actul poate intra în vigoare.

Surse: forma adoptată de Senat, Agerpres, Digi Economic și Ministerul Mediului.