
România a intrat în ultimele 12 zile ale Planului Național de Redresare și Reziliență cu aproximativ 7,57 miliarde de euro încă în joc. PSD susține că blocajul politic menținut în jurul premierului interimar Ilie Bolojan ar putea costa țara cel puțin 3 miliarde de euro. Cifra este o estimare politică, nu o pierdere confirmată oficial de Comisia Europeană.
Cert este termenul: jaloanele și țintele trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la finalul lunii septembrie. În acest interval foarte scurt, autoritățile trebuie să recepționeze mii de investiții, să adopte reformele restante și să închidă procedurile administrative cerute la Bruxelles.
O analiză publicată la 18 august de Știrile ProTV estimează că peste 2,5 miliarde de euro sunt în pericol dacă reformele și proiectele nu sunt închise la timp. Calendarul-limită este confirmat și de Ministerul Finanțelor.
Ce numește PSD „gaura Bolojan”
În mesajul transmis miercuri, 19 august, PSD vorbește despre o „gaură Bolojan” de minimum 3 miliarde de euro. Partidul pune riscul pe seama întârzierii formării unui guvern cu puteri depline, capabil să adopte rapid acte normative. Un executiv interimar nu poate emite ordonanțe de urgență, iar proiectele restante trebuie trecute prin procedura parlamentară.
PSD mai afirmă că voturile sale au permis îndeplinirea a nouă jaloane și evitarea unor penalități cumulate de 5,8 miliarde de euro. Pe listă sunt strategia pentru biodiversitate, reforma ANAF și a Autorității Vamale, modificarea Codului administrativ, Codul urbanismului, legea integrității, decarbonizarea încălzirii și răcirii și reglementările privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități.
Această sumă trebuie însă citită corect: este evaluarea PSD asupra penalităților potențiale asociate jaloanelor, nu dovada că 5,8 miliarde de euro au fost deja încasați sau salvați definitiv. Conform regulilor PNRR, Comisia Europeană verifică dacă fiecare reformă respectă integral cerințele asumate. Adoptarea unei legi în Parlament este esențială, dar nu înseamnă automat validarea jalonului și plata banilor.
Două dosare grele au rămas deschise
PSD indică două riscuri majore. Primul este jalonul 420, legat de legea salarizării unitare, proiect care nu a ajuns încă în Parlament. Al doilea privește jaloanele energetice 114 și 119a, referitoare la retragerea unor capacități pe cărbune. Pentru fiecare dosar, partidul avansează o posibilă penalizare de 771 de milioane de euro.
În sectorul energetic, miza este și una de securitate a aprovizionării. Închiderea capacităților pe cărbune fără surse de înlocuire suficiente poate crea presiune asupra sistemului. În același timp, amânarea unilaterală a angajamentelor nu este o soluție: orice modificare trebuie negociată și acceptată de Comisia Europeană.
O analiză publicată în aprilie de Curs de Guvernare identifica aceste jaloane printre reformele cu risc ridicat și penalități substanțiale. Stadiul final și valoarea eventualelor suspendări vor fi stabilite însă numai după evaluarea europeană.
Blocajul are mai mulți autori
Critica PSD la adresa lui Ilie Bolojan are un punct valid: prelungirea interimatului, într-un moment în care fiecare zi contează, reduce capacitatea Executivului de a reacționa rapid. Refuzul unui compromis politic poate produce pierderi reale, suportate nu de partide, ci de contribuabili și de beneficiarii proiectelor.
Dar responsabilitatea nu poate fi pusă integral pe umerii unui singur om. Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR și votată de 281 de parlamentari, după cum a relatat Associated Press. PSD a contribuit astfel direct la instalarea interimatului pe care îl denunță acum. PNL, la rândul său, poartă răspunderea pentru refuzul sau incapacitatea de a construi rapid o majoritate viabilă.
PNRR nu poate fi redus la o armă de campanie. PSD are dreptul să arate ce proiecte a susținut în Parlament, iar Ilie Bolojan trebuie să explice de ce negocierile politice nu au produs un guvern cu puteri depline. Dar niciun partid nu poate revendica singur banii salvați și nu poate transfera integral adversarului costul crizei pe care a ajutat să o creeze.
La 19 august 2026, concluzia verificabilă este aceasta: România mai poate încasa aproximativ 7,57 miliarde de euro, peste 2,5 miliarde sunt evaluate independent ca fiind în pericol, iar estimarea de minimum 3 miliarde este mesajul politic al PSD. Verdictul financiar final îl va da Comisia Europeană, după 31 august.