Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, Legea integrității. Proiectul a primit 106 voturi „pentru” și 19 voturi „împotrivă”, fără abțineri, și păstrează prevederea cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”.
Actualizare: 26 august 2026, ora 13:55.
Votul încheie etapa parlamentară a reexaminării declanșate după decizia Curții Constituționale din 17 august. După îndeplinirea formalităților procedurale, legea urmează să fie trimisă președintelui României pentru promulgare.
Ce prevede articolul contestat
Prevederea denumită politic „amendamentul Fritz” stabilește încetarea mandatului, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, pentru aleșii aflați în funcție în cazul cărora a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese anterior noii legi.
Articolul a fost asociat în dezbaterea publică în special cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar efectele sale nu se limitează la o singură persoană. Președintele Agenției Naționale de Integritate declara anterior că peste 120 de persoane ar putea intra în aria de aplicare a prevederii.
Curtea Constituțională a admis parțial obiecțiile formulate împotriva legii, dar nu a eliminat articolul privind încetarea mandatului. Parlamentul a reluat procedura pentru punerea proiectului în acord cu decizia CCR.
Voturi diferite în fosta coaliție
Potrivit relatărilor de la ședința Senatului, PSD, PNL, AUR și UDMR au susținut proiectul, în timp ce USR a votat împotrivă. Senatorul AUR Petrișor Peiu, care criticase public prevederea, nu a participat la vot.
Votul a accentuat divergențele dintre PNL și USR. Liberalii au susținut forma adoptată, deși Partidul Popular European și Renew Europe ceruseră Comisiei Europene să verifice dacă legea respectă cerințele jalonului din PNRR.
Miza celor 770 de milioane de euro rămâne deschisă
Legea integrității este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Adoptarea proiectului de către Parlament nu înseamnă automat că suma este blocată sau deblocată.
Comisia Europeană nu a anunțat până acum o decizie de suspendare a banilor. Executivul european urmează să analizeze forma finală a legii în cadrul evaluării cererii de plată. Prin urmare, sunt confirmate votul Senatului și menținerea articolului contestat; rămâne neclar dacă Bruxelles-ul va considera jalonul îndeplinit fără alte modificări.
Subiectul a avut miercuri o vizibilitate ridicată în presa națională, fiind prezent pe fluxurile de ultimă oră ale mai multor publicații și pe primul loc în clasamentul public „Cele mai citite” al TVR Info.
Surse: fișa legislativă oficială a Senatului, TVR Info, Antena 3 CNN și Digi24.
Imagine: ilustrație editorială originală realizată pentru Informația Brașovului.