Inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, potrivit estimării preliminare publicate de Eurostat la 1 septembrie. Energia este principalul motor al accelerării, pe fondul tensiunilor care afectează transporturile prin Strâmtoarea Ormuz.
Noua valoare îndepărtează inflația de ținta de 2% urmărită de Banca Centrală Europeană și complică decizia de politică monetară din septembrie. Datele complete pentru august vor fi publicate de Eurostat în 17 septembrie.
Energia a urcat cu 14,3%
Componenta energetică a înregistrat în august o rată anuală estimată de 14,3%, față de 10,3% în iulie. Serviciile au încetinit de la 3,3% la 3%, bunurile industriale neenergetice au accelerat la 1,2%, iar alimentele, alcoolul și tutunul au rămas la 1,2%.
Inflația calculată fără energie s-a menținut la 2,2%. Diferența arată că noul salt al indicelui general provine în mare măsură din șocul energetic, nu dintr-o accelerare uniformă a tuturor prețurilor.
Ormuz transmite criza direct în facturi
Strâmtoarea Ormuz este una dintre arterele esențiale pentru transportul mondial de petrol și gaze. Blocajele și riscurile de securitate din regiune au împins în sus cotațiile energiei, iar efectul ajunge în costurile de transport, producție și încălzire.
O analiză publicată de BCE la 1 septembrie arată că actualul episod diferă de valul inflaționist de după pandemie. De această dată, șocul de ofertă din energie domină, în timp ce cererea și stimulentele publice au un rol mai redus. Asta înseamnă că dobânzile pot tempera efectele secundare, dar nu pot redeschide o rută maritimă și nici produce energie mai ieftină.
Presiune pentru o nouă creștere a dobânzilor
Datele întăresc așteptările analiștilor privind o posibilă majorare a dobânzii BCE la ședința din 10 septembrie. Decizia nu este însă luată. Banca centrală trebuie să cântărească inflația peste țintă în raport cu riscul ca energia scumpă și creditarea mai costisitoare să frâneze economia.
Pentru România, chiar dacă țara nu face parte din zona euro, efectele pot veni prin prețurile energiei, schimburile comerciale, costurile de finanțare în euro și deciziile investitorilor. O perioadă mai lungă de dobânzi ridicate în Europa ar menține presiunea asupra creditelor și bugetelor publice.
Cifra de 3,3% este o estimare rapidă, nu valoarea definitivă. Mesajul este însă clar: criza energetică a readus inflația în centrul agendei europene, iar următoarele date despre energie și transportul prin Ormuz vor cântări greu în deciziile BCE.
Surse: Eurostat – estimarea pentru august 2026, Banca Centrală Europeană – analiza cauzelor inflației, Reuters, Ziare.com.