USR traversează una dintre cele mai incomode perioade de la intrarea în Parlament. Partidul construit pe mesajul „Fără penali” trebuie să explice acum de ce propriile reguli de integritate par mai greu de aplicat atunci când controversele îi privesc liderii.
Cazurile lui Dominic Fritz, Clotilde Armand și Vlad Voiculescu nu sunt identice și nu trebuie amestecate. Unul privește un conflict de interese administrativ confirmat definitiv, altul o hotărâre penală în primă instanță, iar al treilea o anchetă în care nu există o condamnare. Împreună, însă, ele pun sub presiune exact capitalul politic pe care USR l-a cultivat timp de un deceniu: standardul mai sever decât minimul cerut de lege.
Clotilde Armand și disputa despre propriul statut
Judecătoria Sectorului 1 a stabilit pentru Clotilde Armand o pedeapsă de un an de închisoare, cu amânarea aplicării, pentru folosirea funcției în vederea favorizării unor persoane. Instanța a dispus și confiscarea sumei de 18.720 de lei. Hotărârea din 31 august nu este definitivă, iar fosta primăriță a anunțat că o va ataca în apel.
USR a transmis că Armand nu va fi suspendată din partid, invocând faptul că nu ocupă o funcție publică și că sentința nu este definitivă. Explicația intră însă în tensiune cu articolul din statutul partidului care prevede suspendarea de drept a membrului condamnat în primă instanță la o pedeapsă privativă de libertate pentru o infracțiune intenționată, indiferent de modul de executare.
Există aici și o dispută juridică reală: amânarea aplicării pedepsei are un regim diferit de condamnarea cu executare sau cu suspendare. Tocmai de aceea, conducerea USR trebuie să explice public și riguros cum interpretează norma internă, nu să lase impresia că statutul devine elastic în funcție de numele celui vizat.
Fritz: conflict de interese administrativ, nu condamnare penală
În cazul lui Dominic Fritz, Înalta Curte a respins definitiv, în 18 iunie, contestația împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate. Instanța a confirmat existența unui conflict de interese administrativ legat de participarea primarului la promovarea unui act care producea efecte pentru clientul unei persoane ce îl împrumutase în campania electorală.
Fritz nu este condamnat penal în această speță. Distincția este esențială. Miza privește efectele administrative și politice ale raportului ANI, precum și noua lege a integrității, contestată de USR pentru presupusa aplicare retroactivă. Partidul are dreptul să folosească toate căile legale, dar nu poate cere publicului să ignore o hotărâre definitivă doar pentru că îi afectează președintele.
Voiculescu: ancheta nu înseamnă vinovăție
Vlad Voiculescu rămâne asociat dosarului privind achiziția vaccinurilor anti-COVID. Situația sa este diferită de celelalte două: existența unei anchete nu echivalează cu vinovăția, iar prezumția de nevinovăție trebuie respectată. Același principiu trebuie însă aplicat tuturor politicienilor, nu doar celor din partidul preferat.
Aici se află capcana USR. Ani la rând, formațiunea a cerut adversarilor un standard politic mai dur decât verdictul definitiv. Acum este obligată să demonstreze că acel standard a fost o regulă, nu doar o armă electorală.
Credibilitatea se apără prin reguli egale
Niciunul dintre aceste cazuri nu justifică anularea prezumției de nevinovăție sau lipirea automată a etichetei de corupție. Dar nici invocarea procedurilor nu poate înlocui răspunsul politic. USR are nevoie de criterii clare, publice și aplicate la fel: ce se întâmplă la o anchetă, la o hotărâre în primă instanță, la o decizie administrativă definitivă și la o condamnare definitivă.
Un partid anticorupție nu este partidul fără membri cercetați vreodată. Este partidul care nu schimbă regula când dosarul ajunge în propria curte.
Surse: Ziare.com, AGERPRES – cazul Clotilde Armand, AGERPRES – poziția USR, AGERPRES – decizia definitivă în cazul Fritz.