Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete afirmă că relația sa cu Ilie Bolojan s-a deteriorat după ce i s-ar fi cerut reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. El avertizează că ambulanțele, unitățile de primiri urgențe și programele ATI au nevoie rapidă de finanțare pentru ultimul trimestru al anului.
Articol actualizat la 14 septembrie 2026, ora 08:10. Afirmația privind solicitarea de reducere a veniturilor îi aparține lui Alexandru Rogobete. La ora redactării, aceasta nu era confirmată independent, iar în sursele consultate nu apărea o reacție a lui Ilie Bolojan la această acuzație.
Acuzația privind reducerea veniturilor
Într-un interviu acordat TVR Info, publicat duminică seara, Alexandru Rogobete a declarat că ruptura politică dintre el și Ilie Bolojan s-ar fi produs în momentul în care i s-a cerut o reducere de 10% a veniturilor personalului medical.
Rogobete a susținut că o asemenea măsură ar fi agravat deficitul de personal și ar fi determinat medici și asistenți să părăsească sistemul. Declarația reprezintă versiunea fostului ministru asupra discuțiilor din interiorul guvernării; până la apariția unei poziții din partea lui Bolojan sau a unor documente oficiale, solicitarea invocată trebuie tratată ca o acuzație politică, nu ca un fapt stabilit.
Ambulanțele, UPU și ATI, aproape de limita bugetelor
Partea cu impact imediat asupra pacienților privește finanțarea serviciilor de urgență. Rogobete spune că, de la 1 octombrie, bugetele pentru ambulanță, UPU și mai multe programe critice — între care ATI, accidente vasculare cerebrale, infarct, arși și politraumă — ajung la limită.
El a avertizat că unele servicii de ambulanță ar putea rămâne fără fonduri suficiente pentru combustibil și materiale. Situația a fost relatată separat de Digi24 și de TVR Info. Nu există însă, în materialele consultate, un inventar public și centralizat care să arate situația exactă a fiecărui serviciu de ambulanță și a fiecărui spital.
De ce s-ar fi consumat banii mai repede
Potrivit explicațiilor oferite de fostul ministru, numărul pacienților și al urgențelor a crescut, iar o parte din sumele prevăzute pentru ultimele luni ale anului a fost folosită în timpul verii. El a invocat și scumpirile provocate de inflație, energie, combustibili și modificarea TVA.
CursDeGuvernare ridică însă o întrebare legitimă: de ce nevoile nu au fost anticipate suficient în perioada în care Rogobete conducea Ministerul Sănătății? Răspunsul său este că bugetul sănătății depinde de factori imposibil de prevăzut cu exactitate, precum numărul urgențelor, al pacienților oncologici și al internărilor.
Ca soluție imediată, Rogobete propune o alocare din Fondul de rezervă al Guvernului, dacă rectificarea bugetară nu poate fi făcută la timp.
Ce recunoaște și Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a afirmat, la rândul său, că fondurile pentru sănătate și transport se apropie de epuizare. Potrivit aceleiași relatări CursDeGuvernare, el consideră că un guvern cu sprijin parlamentar ar trebui să rezolve rectificarea bugetară, închiderea PNRR și pregătirea bugetului pentru 2027.
Așadar, existența unei presiuni serioase asupra bugetului sănătății este recunoscută din ambele tabere. Ceea ce rămâne neclar este dimensiunea exactă a deficitului, calendarul alocărilor și dacă serviciile esențiale vor primi banii înainte ca problemele contabile să devină blocaje medicale.
Pentru pacienți, disputa despre cine a cerut tăieri și cine a estimat greșit bugetul este secundară. Testul real pentru viitorul guvern este dacă ambulanțele, Urgențele și secțiile ATI vor putea funcționa fără întreruperi în ultimele luni ale anului.