Bugetul României are de gestionat restanțe, obligații stabilite de instanțe și incertitudini privind încasarea banilor europeni. O centralizare publicată de Gândul, pornind de la declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, însumează 40,4 miliarde de lei. Totalul include însă categorii diferite și nu poate fi citit integral ca o datorie restantă nouă.

În această listă intră 4 miliarde de lei pentru concedii medicale, 2 miliarde pentru obligații către constructori, 3,4 miliarde din litigiul cu Pfizer și 5 miliarde pentru drepturi salariale ale magistraților stabilite prin hotărâri judecătorești. Alte 18 miliarde sunt asociate riscurilor de finanțare prin PNRR, iar 8 miliarde sunt prezentate ca sume deja acoperite după prima rectificare bugetară, pentru furnizori, sănătate și asistență socială.

Adunarea acestor poziții explică cifra de 40,4 miliarde. Ea nu stabilește, de una singură, cât mai trebuie plătit acum și nici cu cât va crește deficitul. Pentru un asemenea calcul sunt necesare termenele de plată, tratamentul contabil și verificarea eventualelor suprapuneri.

În interviul acordat pe 12 noiembrie la Antena 3 CNN, Nazare a descris problema concediilor medicale ca pe una care se repetă de mai mulți ani. Ministrul a spus că anul trecut au fost plătite 2 miliarde de lei, iar la rectificare aproximativ 500 de milioane, fără eliminarea stocului ridicat de obligații. El a cerut CNAS și Ministerului Sănătății să analizeze cauzele acumulării acestor sume.

În privința PNRR, distincția dintre granturi și împrumuturi contează. Potrivit explicațiilor ministrului, relatate de Economedia, suma aflată în discuție cuprinde ambele componente, iar efectul direct asupra deficitului privește componenta nerambursabilă. Un risc de neîncasare nu este echivalent cu o factură restantă.

Discuția despre situația rămasă după guvernarea Bolojan cere, așadar, separarea obligațiilor după origine și scadență. Unele preced mandatul său, altele decurg din procese, iar o parte din centralizare privește finanțări incerte sau sume deja acoperite. Datele disponibile nu justifică atribuirea întregului total unei singure guvernări.

Explicațiile publice trebuie să arate pentru fiecare poziție când a apărut obligația, când a fost bugetată și cât a fost achitat. Până atunci, 40,4 miliarde de lei rămâne totalul centralizării publicate în presă, nu un bilanț oficial omogen al datoriilor neachitate.