Mă simt dator să dau o replică pe această temă, dat fiind faptul că ieri, Primăria Brașov a lansat un chestionar „ profesionist” întocmit. Și zic „profesionist ” întocmit, pentru că el se înscrie pe orbita mărețelor planuri de mică anvergură ce doresc un impact major pentru infrastructura brașoveană. Infrastructură brașoveană gândită din punct de vedere istoric pentru căruțe în centrul vechi și Schei, și pentru un trafic auto redus în restul orașului.
Nu-i poți condamna din punct de vedere istoric pe cei care se nășteau, trăiau și mureau având ca cel mai rapid mijloc de transport căruța. Sau caleașca. Cum era acum 150 de ani. Asta era realitatea atunci. Acum situația e diferită. Tot ce putem să facem este să ne adaptăm. Sau să visăm cai verzi pe pereți.
O să enumăr motivele mele pentru care nu văd Brașovul „ ciclabil”, așa cum a fost denumită această activitate de deplasare cu bicicleta, într-un comunicat de presă transmis de Primăria Brașov acum o săptămână.
În primul rând clima. În Brașov, uneori vine iarna. Iarnă grea, nu pistol cu apă cum a fost în ultima vreme. Cu ninsori, lapoviță, nămeți, temperaturi sub 0 grade săptămâni întregi. Să presupunem că ești un împătimit al bicicletei și vrei să mergi zilnic la locul de muncă pe traseul Avangarden – Centrul Civic. Primăvara și toamna poate fi chiar o plăcere să pedalezi. Dar în toiul verii când temperaturile sar de 30 de grade, sau iarna când ele scad sub 0 grade? Ce faci, îi iei haine de schimb cu tine? Sau îți iei bicicletă electrică ca să nu pedalezi? Pentru că mă uit zilnic pe stradă, cel puțin în ultima vreme ca să număr bicicliștii. Și îmi dau seama că este o activitate sezonieră. De câteva zile nu am mai văzut nici unul. Deoarece temperatura a scăzut foarte mult. Brașov nu este Amsterdam. Aici mai e și frig din când în când. Frig de crapă pietrele.
În al doilea rând, Brașovul este un oraș poluat. Am simțit asta pe propria piele când aveam bicicletă și o foloseam des. Acum zece ani. Ture din Centrul Vechi în cartierul Astra se soldau cu senzația de înțepături în gât și uneori îmi mai simțeam și plămânii ,, plini”. Pentru că activitatea de a pedala necesită să depui efort. Efort ce se traduce într-un consum mai mare de oxigen. Pe care-l respiri din mediu. Mediu ce nu este foarte pur în Brașov, ci este îmbâcsit cu diferite particule, pe care le depozitezi direct în nas, gât, plămâni. O adevărată plăcere. Chiar și o plimbare pe jos pe Str. Lungă în miezul unei zi lucrătoare anul trecut s-a soldat cu aceleași efecte. Și nu cred că mașinile electrice vor rezolva problema asta. Pentru că ține foarte mult de amplasarea orașului și de poluatori industriali.
Dar să revin la chestionar. Toate bune și frumoase până când ajungi la următoarea întrebare „ Care sunt principalele trei elemente care v-ar convinge totuși să circulați cu bicicleta?” . Nu întrebarea în sine este o problemă, ci răspunsurile sugerate. Atenție! „ Cursuri pentru a învăța mersul pe bicicletă”. Sau „ Infrastructură sigură pentru biciclete”. La care se adaugă „ Infrastructură – legături cât mai directe” și „ Posibilitatea de a închiria biciclete la preț redus”. Sau „ Locuri de parcare insuficiente pentru autoturism” și „ Taxă de parcare pentru autoturisme prea mare”. Și la final „ Îmi doresc să fac mai mult sport și mersul pe bicicletă ar fi o oportunitate”.
Nu trebuie să ai o expertiză prea mare în manipularea publicului ca să înțelegi că răspunsurile sugerate sunt menite să faciliteze strângerea unor răspunsuri care ulterior vor deveni concluzii ale studiului. Cu alte cuvinte, peste câteva luni, Allen Coliban va emite un comunicat de presă prin care va spune că brașoveanul s-ar da cu bicicleta zilnic dar n-are infrastructură, și pe cale de consecință, va încerca să bage pumnul pe gât cetățeanului șofer, forțând nota în stilul caracteristic, cu încăpățânare aproape maladivă.
Nu cred că crearea unei infrastructuri dedicate bicicletei va rezolva problema mobilității urbane în Brașov. Cum nu cred că nici tramvaiul sau infrastructura feroviară metropolitană va rezolva problema ambuteiajelor. În schimb o rețea de transport public bine pus la punct, în care traseele autobuzelor și troleibuzelor să fie eficientizat la maxim, precum și crearea de locuri de parcare pot rezolva parțial problema mobilității în Brașov.
Pentru că dacă ne dorim să rezolvăm cu adevărat problema mobilității, atunci vom fi nevoiți să scoatem toate instituțiile statului din Centrul Vechi, și probabil și liceele. Să le ducem într-o zonă a orașului unde infrastructura permite aflux mare de autoturisme, și unde sunt locuri de parcare la discreție.
Dar asta înseamnă voință politică și viziune. Și la ambele capitole avem deficit.
Dan VÂJU
#InformatiaBrasovului
informatiabrasovului.ro