Colesterolul: O Problemă de Sănătate în Creștere

Colesterolul este o substanță vâscoasă esențială pentru organism, necesară în producerea celulelor, vitaminelor și hormonilor. Totuși, când este prezent în exces, poate deveni o problemă serioasă de sănătate. În continuare, vom explora ce înseamnă colesterolul mărit (hipercolesterolemia), cum se manifestă, care sunt cauzele sale și ce alimente ar trebui evitate.

Sursele Colesterolului

Colesterolul provine din două surse principale. Anumite alimente sunt bogate în grăsimi saturate și trans, tipuri de grăsimi asociate cu creșterea colesterolului la niveluri dăunătoare. De asemenea, uleiurile precum cel de palmier și de cocos pot contribui la colesterolul crescut, aceste ingrediente fiind frecvent întâlnite în produsele de patiserie.

Tipurile de Colesterol

Colesterolul circulă în sânge atașat de proteine, formând lipoproteine. Există două tipuri principale de colesterol: LDL (colesterolul „rău”) și HDL (colesterolul „bun”). Un nivel crescut de colesterol LDL sau un nivel insuficient de colesterol HDL poate duce la acumularea de depozite pe pereții arterelor, crescând riscul de boli cardiovasculare, inclusiv accident vascular cerebral.

Cauzele Colesterolului Mărit

Factorii care pot fi controlați, cum ar fi lipsa exercițiilor fizice, obezitatea și o alimentație nesănătoasă, contribuie semnificativ la creșterea colesterolului LDL și a trigliceridelor. De asemenea, există și factori incontrolabili, cum ar fi predispoziția genetică, care pot împiedica reducerea colesterolului din sânge sau ficat. Diverse afecțiuni medicale pot duce la colesterol mărit, inclusiv:

• boli cronice de rinichi
• diabet
• HIV/SIDA
• hipotiroidism
• lupus

În plus, anumite medicamente pentru afecțiuni precum acneea, cancerul, hipertensiunea, HIV/SIDA, transplanturile de organe și aritmiile cardiace pot contribui la creșterea nivelului colesterolului.

Simptomele Colesterolului Mărit

De obicei, colesterolul mărit nu prezintă simptome directe. Totuși, poate conduce la evenimente medicale severe, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. Aceste condiții apar atunci când colesterolul crescut favorizează formarea plăcilor de colesterol în artere, îngreunând circulația sângelui și cauzând complicații grave.

Un test de sânge este singura metodă de a determina dacă nivelul colesterolului depășește 200 mg/dL. Medicul poate recomanda verificarea colesterolului dacă există antecedente familiale de hipercolesterolemie sau alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea, supraponderabilitatea sau fumatul.

Afecțiuni Genetice Asociate cu Colesterolul Mărit

Hipercolesterolemia este o afecțiune genetică care determină creșterea semnificativă a nivelului colesterolului, adesea peste 300 mg/dL. Persoanele afectate pot dezvolta xanthoma, pete galbene care apar sub ochi sau în jurul acestora.

Riscurile Asociate cu Colesterolul Mărit

Boala coronariană este o afecțiune cardiovasculară care apare atunci când acumularea de placă îngustează arterele principale ce irigă inima. Simptomele pot varia între femei și bărbați, dar cele mai frecvente includ dureri în piept (angină), greață, oboseală extremă, dificultăți de respirație și dureri în gât, mandibulă, abdomen superior sau spate.

De asemenea, acumularea de placă din cauza colesterolului crescut poate pune în pericol viața pacienților, evidențiind importanța menținerii unui nivel sănătos de colesterol în organism.

Importanța reacției rapide în caz de AVC

Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul de sânge către creier este diminuat sau complet oprit. În aceste momente, este esențial ca intervenția să fie rapidă, iar pacientul să primească tratament adecvat. Este crucial să fii atent la următoarele simptome:

• Pierderea bruscă a echilibrului și coordonării
• Amețeală bruscă
• Asimetrie facială
• Imposibilitatea de a te mișca, în special pe o parte
• Confuzie
• Amorțeală la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o singură parte a corpului
• Vedere încețoșată sau dublă
• Durere severă de cap

Infarctul miocardic

Arterele care furnizează sânge inimii pot suferi o îngustare treptată din cauza acumulării de placă, un proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. De obicei, această afecțiune nu prezintă simptome în stadiile incipiente. Odată ce o placă se rupe, se formează un cheag de sânge care poate bloca circulația sângelui către mușchii inimii, provocând ischemie. Termenul medical pentru un atac de cord este infarctul miocardic, iar simptomele asociate includ:

• Durere, senzație de strângere sau plenitudine în piept sau brațe
• Dificultăți de respirație
• Anxietate
• Amețeală
• Stare de greață, indigestie sau arsuri la stomac
• Oboseală excesivă

Infarctul este o urgență medicală, iar daunele aduse inimii pot fi ireversibile sau chiar fatale, mai ales dacă tratamentul nu este administrat în primele ore.

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică se dezvoltă când placa se acumulează pe pereții arterelor, restricționând fluxul sanguin către rinichi, brațe, stomac, picioare și tălpi. Simptomele inițiale includ:

• Crampe
• Dureri de picioare în timpul activităților fizice
• Oboseală
• Disconfort la nivelul tălpilor și picioarelor

Pe măsură ce boala progresează, simptomele devin mai frecvente, chiar și în repaus:

• Pielea devine palidă și subțire pe picioare și tălpi
• Apare gangrena
• Apare ulcerații la nivelul picioarelor și tălpilor
• Se simte o arsură la degetele de la picioare
• Apar dureri de picioare chiar și în repaus
• Crampe la nivelul picioarelor
• Unghiile devin groase pe picioare
• Degetele de la picioare devin albastre
• Părul de pe picioare se reduce
• Temperatura scade la nivelul picioarelor

Pacienții cu boală arterială periferică au un risc crescut de infarct, accident vascular cerebral sau amputație.

Colesterolul LDL crescut

Colesterolul LDL, cunoscut sub denumirea de „colesterol rău”, se acumulează pe pereții vaselor de sânge, crescând riscul de apariție a infarcturilor sau AVC-urilor. Valorile normale ale colesterolului total sunt sub 240 mg/dL. Pentru a determina dacă ai un nivel crescut de colesterol LDL, verifică următoarele valori:

• VALORI BUNE:
• VALORI LA LIMITĂ: 120 – 159 mg/dL
• VALORI PESTE LIMITA NORMALĂ: > 160 mg/dL

Colesterolul HDL crescut

Colesterolul HDL este considerat „colesterol bun”. Cu cât valorile sunt mai mari, cu atât riscul de boli coronariene și AVC este mai redus.

• VALORI NORMALE: > 60 mg/dL
• VALORI LA LIMITĂ: 40-50 mg/dL
• VALORI PESTE LIMITA OPTIMĂ:

Regimul alimentar pentru colesterol crescut

Există o varietate de alimente care pot ajuta la reducerea colesterolului. Multe dintre acestea conțin fibre solubile, care leagă colesterolul și precursorii săi în sistemul digestiv, facilitând eliminarea acestora înainte de a ajunge în sânge. Altele sunt bogate în grăsimi polinesaturate, care contribuie la scăderea colesterolului LDL.

Ovăzul este o alegere excelentă pentru micul dejun, având un conținut de 1g-2g de fibre solubile pe porție, și este recomandat pentru incluziunea sa în dieta zilnică.

Consumul zilnic recomandat de fibre

Se recomandă ca un adult să consume între 20g și 35g de fibre pe zi, dintre care 5g-10g ar trebui să fie fibre solubile.

Cereale integrale și orz

Cerealele integrale, precum orzul, contribuie la scăderea riscului de afecțiuni cardiovasculare, datorită conținutului de fibre solubile pe care îl conțin.

Fasole

Fasolea este o sursă bogată de fibre solubile și se digeră mai lent, ceea ce ajută la menținerea unei senzații de sațietate pe termen lung.

Vânăta și okra

Această combinație de legume cu un număr redus de calorii reprezintă o excelentă sursă de fibre solubile.

Nuci

Studiile sugerează că un pumn de nuci, precum migdalele și arahidele, este benefic pentru sănătatea inimii, reducând colesterolul LDL cu aproximativ 5%.

Uleiuri vegetale

Uleiurile vegetale, precum cel de rapiță, floarea-soarelui sau șofran, contribuie la scăderea nivelului colesterolului LDL.

Fructe bogate în pectină

Merele, strugurii, căpșunile și citricele sunt fructe bogate în pectină, un tip de fibră solubilă care ajută la reducerea colesterolului LDL.

Soia

Produsele din soia, precum laptele de soia și tofu, sunt excelente pentru persoanele cu colesterol crescut. Studiile arată că un consum zilnic de 25g de proteină din soia poate reduce colesterolul LDL cu 5% până la 6%.

Pește gras

Consumarea peștelui gras de două sau trei ori pe săptămână poate contribui la scăderea colesterolului LDL, atât prin reducerea consumului de carne, cât și prin creșterea aportului de omega-3.

Suplimente cu fibre

Suplimentele cu fibre au un efect laxativ, dar este important de menționat că fibrele solubile contribuie la scăderea colesterolului LDL.

Alimente de evitat în cazul colesterolului mărit

Alimentele bogate în grăsimi saturate pot crește nivelul colesterolului și pot influența greutatea corporală. Persoanele cu colesterol crescut ar trebui să evite următoarele alimente:

Carnea roșie

Carnea de vită, porc sau miel conține grăsimi saturate. Este recomandat să limitezi consumul de hamburgeri, coaste sau preparate din carne de porc, optând pentru alternative mai slabe, precum carnea de pui, pieptul de curcan, peștele și fasolea.

Alimente prăjite

Produse precum mozzarella sticks, aripioare prăjite și inele de ceapă sunt cunoscute pentru creșterea valorilor colesterolului LDL.

Alimente procesate

Cârnații, hotdogii și baconul sunt exemple de alimente procesate care pot contribui la creșterea colesterolului.

Produse de patiserie

Prăjiturile, torturile și foietajele conțin cantități mari de unt, făcându-le alimente de evitat pentru cei cu colesterol crescut.

Vitamina care ajută la scăderea colesterolului

Niacina, sau acidul nicotinic, este o vitamină B care are rol în scăderea colesterolului. Aceasta se regăsește în mod natural în diverse alimente, dar există și suplimente sub formă de nicotinamide și acid nicotinic. Asociația Americană a Inimii afirmă că acidul nicotinic limitează producția de grăsimi în ficat, reducând astfel nivelul trigliceridelor și colesterolul LDL.

Medicul poate recomanda o dozare inițială de 500mg pe parcursul a 1-4 săptămâni pentru a minimiza riscul efectelor adverse, iar ulterior doza poate fi crescută la 1000mg-2000mg, în funcție de nevoile pacientului.