Tipuri de virusuri gripale

Există patru categorii de virusuri gripale, dintre care gripa de tip A este cea mai frecvent întâlnită, urmată de gripa de tip B. Ambele tipuri de gripă sunt extrem de contagioase și prezintă simptome asemănătoare.

Gripa, cunoscută și sub denumirea de gripă sezonieră, reprezintă o infecție virală respiratorie care apare frecvent în lunile de toamnă și iarnă. Virusurile gripale se transmit prin strănut sau tuse de către o persoană infectată, iar microparticulele ajung în nasul sau gura altor persoane.

Diferențele dintre gripa A și gripa B

Virusurile gripale de tip A infectează atât animalele, cum ar fi păsările și porcii, cât și oamenii, în timp ce virusurile gripale de tip B circulă exclusiv printre oameni.

Virusurile de tip A apar mai frecvent decât cele de tip B. Subtipuri noi ale virusului gripal A pot apărea prin mutații și se pot transmite de la animale la oameni, ceea ce poate duce la pandemii, un fenomen care nu se întâlnește în cazul gripei de tip B.

În general, virusurile gripale generează un număr mai mare de îmbolnăviri în timpul sezonului de gripă. Subtipurile circulante se schimbă anual, iar gripa de tip A este de obicei mai prevalentă la începutul sezonului, în timp ce gripa de tip B se manifestă mai târziu.

Simptomele gripei A și B

Simptomele gripei de tip A și B sunt identice, însă severitatea lor poate varia de la o persoană la alta. Dacă nu se intervine prompt, gripa poate persista timp de mai multe săptămâni.

Printre simptomele comune ale ambelor tipuri de gripă se numără:

• Congestie nazală
• Tuse
• Dureri de cap și dureri corporale
• Frisoane
• Durere în gât
• Febră
• Vărsături și diaree
• Oboseală

Simptomele severe, care necesită asistență medicală imediată, includ:

• Durere în piept
• Dificultăți de respirație
• Slăbiciune prelungită
• Amețeli severe
• Febră mare
• Pierderea cunoștinței

Transmisia gripei de tip A și B se face, de obicei, de la o persoană infectată care tușește sau strănută, transferând secreții respiratorii pe suprafețe. Picăturile infectate sunt apoi inhalate de alte persoane. Virusul poate fi, de asemenea, contractat prin atingerea unei suprafețe contaminate și apoi atingerea feței.

Ambele tipuri de gripă sunt foarte contagioase, iar riscul de transmitere este crescut în primele trei până la patru zile de la debutul simptomelor. Totuși, adulții sănătoși pot infecta și cu o zi înainte de a prezenta simptome.

Teste pentru virusurile gripale A și B

Diagnosticarea virusurilor gripale necesită prelevarea unei probe respiratorii, cum ar fi un exudat nazal, pentru a verifica prezența virusului gripal.

Există mai multe tipuri de teste pentru gripă, inclusiv:

• Teste rapide pentru gripă
• Teste rapide moleculare
• Teste de laborator

Testele rapide pentru gripă

Testele rapide, cunoscute și sub denumirea de teste antigenice pentru gripă, reprezintă metoda cea mai frecvent utilizată pentru diagnosticarea acestei afecțiuni. Aceste teste sunt capabile să identifice prezența virusurilor gripale de tip A și B prin detectarea antigenelor, care provoacă un răspuns imun în organism.

Procedura implică, de obicei, utilizarea unui tampon pentru a preleva o probă din nara pacientului, iar rezultatul este disponibil în aproximativ 10-15 minute. Totuși, este important de menționat că aceste teste nu sunt întotdeauna la fel de precise ca alte metode de diagnosticare, astfel încât este posibil să ai gripă chiar dacă rezultatul testului rapid este negativ.

Teste rapide moleculare pentru gripă

Teste rapide moleculare sunt o altă variantă de teste pentru gripă, care funcționează prin detectarea materialului genetic al virusului gripal. Aceste teste oferă rezultate într-un interval de 15 până la 30 de minute și tind să fie mai precise decât testele rapide standard.

În cazul acestor teste, se utilizează un tampon nazofaringian, iar proba este ulterior trimisă la un laborator pentru analiză. Cadrele medicale recomandă adesea acest tip de testare pentru pacienții internați care prezintă simptome de gripă.

Teste de laborator specializate pentru gripă

Există și teste de laborator specializate pentru gripă, care oferă o precizie superioară comparativ cu testele rapide simple și cele moleculare. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de reacție de polimerizare în lanț cu transcriptază inversă.

Pentru a efectua aceste teste, cadrele medicale prelevează o probă care este apoi trimisă la un laborator pentru analiză. Timpul necesar pentru obținerea rezultatelor poate varia de la câteva ore până la câteva zile.

Cât timp ești contagios când ai gripa A sau B?

În general, o persoană este contagioasă cu o zi înainte de apariția simptomelor și rămâne contagioasă timp de 5-7 zile după ce începe să se simtă rău. Copiii și persoanele cu un sistem imunitar compromis pot răspândi virusul pentru o perioadă mai îndelungată. Virusul gripal poate fi transmis până când simptomele dispar complet. Unii specialiști sugerează că riscul de transmitere este cel mai mare în primele 3-4 zile ale bolii, având în vedere că tușitul și strănutul contribuie la eliberarea virusului în mediu.

Febra este un indicator clar al bolii. Este recomandat să rămâi acasă timp de cel puțin 24 de ore după ce temperatura revine la normal, fără a folosi medicamente antitermice.

Cât durează gripa la adulți și copii?

Pentru adulți, durată medie a simptomelor gripale, în absența complicațiilor grave, este de obicei între 3 și 7 zile. Unele persoane pot observa o ameliorare a simptomelor, urmată de o recidivă sau o intensificare a acestora în anumite momente ale zilei, cum ar fi dimineața.

Deși febra și cele mai severe simptome dispar în general în decurs de o săptămână, unele persoane pot continua să se simtă obosite timp de până la 2 săptămâni și pot experimenta tuse până la 8 săptămâni.

Vaccinul antigripal ajută la reducerea riscului de infectare, însă nu îl elimină complet. Totuși, persoanele care se îmbolnăvesc de gripă după vaccinare tind să experimenteze simptome mai ușoare și de durată mai scurtă.

Gripa și simptomele acesteia

Persoanele în vârstă și cei care suferă de afecțiuni respiratorii pot experimenta simptome care persistă mai mult timp. Aceste grupuri sunt, de asemenea, mai predispuse la complicații grave asociate gripei, precum pneumonia și dificultăți respiratorii.

Tratamente pentru gripă: Schema de tratament

În general, majoritatea persoanelor se recuperează fără intervenție medicală în decurs de 7 până la 10 zile. Pentru a ameliora simptomele, se recomandă următoarele măsuri:

• Odihnă adecvată
• Consumul de lichide suficiente pentru a preveni deshidratarea
• Menținerea unei temperaturi normale a corpului

Pentru a trata durerea sau febra, se pot utiliza medicamente precum paracetamolul sau ibuprofenul, respectând întotdeauna instrucțiunile de pe prospect. De asemenea, diverse gargare, spray-uri pentru gât și pastile pot ajuta la ameliorarea durerii de gât. Lichidele calde, cum ar fi apa cu miere sau ceaiurile, pot fi de ajutor, la fel ca și suptul de gheață.

Tratamente antivirale

Medicul poate recomanda medicamente antivirale dacă există riscul de complicații severe. Aceste medicamente contribuie la scurtarea duratei bolii și reduc șansele de complicații. Eficiența tratamentului antiviral este maximă atunci când este administrat în primele 48 de ore de la debutul simptomelor.

Aceste tratamente nu sunt, în general, recomandate persoanelor sănătoase cu vârste între 5 și 65 de ani, ci sunt mai potrivite pentru cei cu risc crescut de complicații, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu alte afecțiuni medicale, inclusiv:

• Boli cardiovasculare
• Afecțiuni cronice pulmonare, cum ar fi astmul
• Boli renale
• Diabet

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cele fără adăpost sau cele care locuiesc în instituții de îngrijire a vârstnicilor sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare de a dezvolta forme severe ale bolii.

Antibioticele și utilizarea acestora

Antibioticele nu sunt eficiente în tratarea gripei, deoarece aceasta este cauzată de un virus. În cazul în care medicul prescrie antibiotice, acestea sunt destinate tratării complicațiilor asociate gripei. Utilizarea nejustificată a antibioticelor poate contribui la dezvoltarea rezistenței la antibiotice în viitor.

Când să consulți medicul

Este recomandat să te adresezi medicului dacă:

• Te îngrijorează simptomele tale
• Ai febră mare (peste 38 de grade Celsius)
• Ai o tuse persistentă care nu se ameliorează
• Faci parte dintr-un grup de risc

Înainte de a merge la consultație, poartă o mască pentru a minimiza riscul de răspândire a virusului. Dacă simptomele sunt ușoare și te simți în general bine, nu este necesar să consulți un medic.