Prognoza pentru PIB-ul României în 2024: o creștere moderată
Creșterea anuală a PIB-ului României pentru 2024 este estimată la 1,8%, o valoare considerabil mai mică decât prognoza inițială de 3%. Această ajustare vine în contextul unor tendințe economice pozitive observate în prima parte a anului, cum ar fi creșterea cererii interne, susținută de creșterea reală a veniturilor populației și de o inflație în scădere. Aceste condiții favorabile se preconizează că se vor menține și în următoarele luni, conform analizei realizate de echipa de economiști de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care conduce proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM).
Creșterea economică în primele semestre
Institutul Național de Statistică a publicat recent date provizorii referitoare la creșterea economică a României în primele șase luni ale anului. Conform acestor date, PIB-ul a crescut cu 0,8% în trimestrul II comparativ cu trimestrul I, iar în primul trimestru s-a înregistrat o creștere de 0,5%. Deși aceste cifre ar putea sugera o accelerare a creșterii economice, ele sunt sub așteptările analiștilor, ceea ce indică o tendință de scădere a creșterii economice pentru întreg anul 2024, în comparație cu estimările inițiale.
Revizuirea prognozei de creștere economică
„În urma acestor evoluții, am revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la 3% la 1,8%. Această estimare ia în considerare deja influențele unei performanțe economice mai slabe în prima jumătate a anului. Există riscul ca această rată să scadă și mai mult, în cazul în care se vor ivi noi evenimente neprevăzute. Astfel, balanța riscurilor economice până la finalul anului se îndreaptă mai mult spre o tendință negativă”, a declarat Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca și coordonator al echipei RoEM.
Cererea internă și provocările sectorului privat
În prima jumătate a acestui an, România a experimentat o creștere a cererii interne, în principal datorată creșterii reale a veniturilor populației, inclusiv majorarea pensiilor și creșterea salariului minim. Aceste tendințe se continuă și în a doua jumătate a anului, cu planuri de majorare a salariului minim și a pensiilor. Cu toate acestea, echipa de economiști RoEM semnalează că sectorul companiilor întâmpină dificultăți în a răspunde acestei cereri.
„Statisticile sugerează că firmele nu reușesc să capitalizeze pe deplin creșterea cererii interne, recurgând în principal la importuri pentru a satisface cererea. Această situație are un impact negativ asupra economiei României, evidențiată de contribuția negativă a exporturilor nete la PIB în primele două trimestre. Deși investițiile, în special cele din infrastructură și cele finanțate din fonduri europene, contribuie la creșterea PIB-ului, acestea reușesc doar să mențină o evoluție modest pozitivă”, a adăugat Levente Szász.
Perspectiva sectorului de producție
În ceea ce privește sectorul de producție, echipa RoEM consideră că situația este similară. Toate sectoarele economice se confruntă cu provocări care limitează capacitatea de a răspunde cererii interne în mod eficient. Aceasta sugerează o nevoie urgentă de ajustări strategice pentru a stimula creșterea economică în perioada următoare.
Impactul secetei asupra PIB-ului României
Contribuțiile la PIB-ul României din acest an sunt afectate, în unele cazuri chiar negativ, de diverse sectoare economice. Agricultura a fost sever lovită de seceta din vara aceasta, în special în ceea ce privește culturile de porumb. Această situație va avea un efect resimțit în indicatorii economici în a doua parte a anului.
Tendințele în industrie și construcții
Industria continuă să se confrunte cu o tendință negativă, rezultat al perioadei post-pandemie, o situație agravată de stagnarea economiei germane, care este cel mai important partener comercial al României. Sectorul construcțiilor beneficiază momentan de investițiile guvernamentale, însă sectorul rezidențial prezintă semne de slăbiciune, ceea ce sugerează o contribuție mai mică a acestui domeniu la creșterea PIB-ului, comparativ cu aportul semnificativ din anul precedent.
Contribuția sectorului serviciilor
Sectorul serviciilor, care a jucat un rol crucial în recesiunea economică post-pandemie, a avut o contribuție modestă în prima jumătate a anului 2024. Problemele întâmpinate în sectorul IT sunt un exemplu relevant în această privință, iar tendințele negative din acest sector par să continue și în perioada următoare, conform analizei economiștilor din cadrul Romanian Economic Monitor.