Reacția Dianei Șoșoacă după respingerea candidaturii la alegerile prezidențiale

Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a emis un comunicat de presă vehement, scris integral cu litere mari, în urma respingerii candidaturii sale la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională. Ea afirmă că a respectat toate condițiile necesare pentru a putea candida și a lansat un apel la organizarea de proteste.

În comunicatul său, în care se regăsesc expresii precum „Jos UE”, Șoșoacă susține că judecătorii constituționali au acționat pe nedrept în privința candidaturii sale, solicitând desființarea CCR. „Am îndeplinit absolut toate condițiile. Curtea Constituțională nu poate considera articole de presă sau opinii politice. Aceasta trebuie să evalueze doar eventualele decizii definitive ale instanțelor de judecată, dacă există. În rest, trebuie să verifice din punct de vedere constituțional îndeplinirea cerințelor: cetățenie română, domiciliul în România, eventuale interdicții de candidatură și condamnări, ceea ce nu este cazul meu. Vă reamintesc că neconstituționalitatea CCR s-a bazat pe opinii jurnalistice și politice ca motiv de respingere, ceea ce contravine Constituției României și CEDO”, a declarat Șoșoacă.

În acest comunicat, plin de mesaje precum „Jos” și „Afară cu”, Șoșoacă îndeamnă susținătorii să protesteze în fața Curții Constituționale. Această reacție a apărut după ce judecătorii CCR au decis, sâmbătă, să respingă candidatura sa. Decizia este definitivă și urmează să fie transmisă Biroului Central Electoral.

Conform surselor, printre motivele respingerii se numără și declarațiile controversate ale Dianei Șoșoacă, care sugerează o lipsă de atașament față de Constituție. Fostul judecător CCR, Tudorel Toader, a comentat pe această temă, subliniind că orice român care respectă condițiile legale are dreptul de a candida. Totuși, el a menționat că legislația în vigoare și Constituția conțin articole specifice care stabilesc cine poate fi candidatul.

„Un articol 40, alineatul 2, din Constituție se referă la partide și organizații. Acestea, prin scopurile și acțiunile lor, pot fi considerate neconstituționale dacă militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității, integrității sau independenței României. Totuși, nu partidele sau organizațiile în sine acționează împotriva acestor valori, ci oamenii care le reprezintă”, a explicat Tudorel Toader.