Nawaf Family Business anunță achiziția terminalului OCTOGON GAS & LOGISTICS în presă/ Ulterior aflăm și că această achiziție a fost avizată de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe/ Frățiile arabe din România – un istoric de infracțiuni pe picior mare, plecând de la contrabandă și evaziune fiscală până la trafic de droguri de mare risc și răpiri/ Totul cu încuviințare de „sus” și cu sprijinul discret al autorităților/ Rețeau Stavros – ultimul mare „tun” cu țigări de contrabandă descoperit de autoritățile din România/ Printre numele vehiculate în dosar apare și …. Nawaf Salameh/ Partenerii de afaceri intră în închisoare sau fug din țările în care sunt condamnați, Nawaf rămâne solitar și nevinovat. Interesant???!!!/ Informațiile de la Coface ne arată faptul că grupul de companii deținut de Nawaf nu prea e bancabil, având în vedere cifrele de afaceri/ De ce am ratat intrarea în NATO în 1997?/ Frățiile arabe n-au dispărut – și-au diversificat portofoliul, au reinvestit profiturile și s-au asociat și cu mafia „de stat” din Rusia/ Totuși, care ar fi problemele terminalului OCTOGON GAS & LOGISTICS la momentul presupusei achiziții de către Nawaf Salameh Family Office?/ SURSE – Terminalul poate fi folosit pentru trafic ilegal
Pe data de 5 septembrie 2024 au apărut pe toate fluxurile de știri o serie de articole care ne transmiteau faptul că Nawaf Salameh, proprietarul brandului de băuturi alcoolice Alexandrion a cumpărat terminalul Octogon Gas&Logistics din Portul Constanța – „Achiziția a
fost avizată de statul român și va fi realizată prin intermediul Nawaf Salameh Family Office, o entitate dedicată investițiilor diversificate, inclusiv în domeniul energetic.”, „ (…) aceasta este mai mult decât o investiţie strategică în sectorul energetic. Este o dovadă a angajamentului nostru de a promova obiectivele de securitate energetică şi sustenabilitate ale României. Prin integrarea terminalului de gaze şi logistică Octogon în portofoliul nostru alături de proiectele noastre de energie verde, punem bazele pentru o infrastructură energetică care este mai multidimensională şi, prin urmare, mai durabilă şi mai sigură, precum şi mai responsabilă faţă de mediu”, „Nawaf Salameh Family Office face un pas strategic major prin achiziţia Terminalului Octogon Gas & Logistics din Portul Constanţa, subliniind angajamentul grupului pentru investiţii diversificate, inclusiv în iniţiative energetice. Această achiziţie marchează un moment crucial în viziunea doctorului Nawaf Salameh pentru viitor, având implicaţii semnificative pentru securitatea energetică şi naţională a României şi pentru întărirea relaţiilor strategice între România şi Statele Unite ale Americii, în domeniul comercial şi în alte sfere”.
Ulterior am aflat că această tranzacție a primit aviz de la Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe, practic o comisie formată din reprezentanți ai Consiliului Concurenței, reprezentanți ai SIE și ai SRI. Comisie care probabil n-a studiat în amănunt această poveste extrem de picantă și care ne mai arată și faptul că Nawaf Salameh Family Office nu este entitate românească.
Una dintre schemele gândite profund în laboratoarele Kremlinului are ca scop controlul asupra infrastructurilor energetice din țările din proximitatea Rusiei. Practic, Rusia, este unul dintre cei mai mari exportatori din lume în domeniul energetic. Este de notorietate faptul că industria Germană a prosperat decenii la rând cu gaz ieftin, rusesc. La fel și Ungaria. Și Austria. Nu mai punem la socoteală Transnistria, care chiar este un stat sponsorizat cu gaz rusesc din momentul în care a fost creat. Accesul la materii prime ieftine înseamnă producție industrială competitivă și cotă de piață.
Tot Rusia, din moment ce a atacat Ucraina, se află sub embargo cu produse petroliere. Embargo pe care încearcă să-l ocolească, uneori cu măiestrie. Fie exportă prin țări terțe produse petroliere și GNL, falsificând actele de transport (în loc de Rusia țară de provenință, e trecut Turcia, de exemplu), fie prestează ilegal servicii de bunkering și transvazare a gazului în largul mării, prin intermediul unei flote „negre” înmatriculate până de curând în Republica Moldova.
Produse petroliere și Gaz Petrolier Lichefiat de provenință Rusia ajung și în România. Cu acte falsificate și la prețuri mici, comparativ cu produse asemănătoare, dar care au acte de proveniență reale.
Frățiile arabe din România – un istoric de infracțiuni pe picior mare, plecând de la contrabandă și evaziune fiscală până la trafic de droguri de mare risc și răpiri. Totul cu încuviințare de „sus” și cu sprijinul discret al autorităților.
Studenții arabi aduși de Ceaușescu în România aveau acces la bunuri care nu se găseau pe piața din România. Ca celebrele săpunuri FA, țigările KENT, ness-ul ALVORADA și AMIGO, deodorante, ștrampi, gumă de mestecat, casete sau benzi cu muzică occidentală, video și casete video cu filme „imperialiste” care conțineau scene deșucheate și certate cu morala socialistă, blugi, whisky, care erau adevărate monede de schimb. Practic, așa a început povestea de contrabandă a acestor studenți, în timp ce învățau și care e faza cu acțiunile de agenți secreți. Securitatea închidea ochii pentru că oricum avea planuri mari pentru ei. Și pentru că mai puneau și ei mânuța pe ceva pe persoană fizică ca să ducă acasă. Ca să dea mai târziu la doctori sau pe kg de carne.
Urâte vremuri!
Povestea contrabandei s-a diversificat la începutul anilor 90, s-a multiplicat și oarecum legalizat. Pentru că în anii 90 era o întreagă debandadă, o piață nereglementată, o fiscalitate laxă și o administrare a ei care se rezolva ușor cu o șpăguță. Paradis pentru niște indivizi școliți să facă chestii ilegale. Asta în timp ce restul poporului era amețit de aerul libertății și de gagicile dezbrăcate din aproape toate ziare.
Dar studenții noștri au crescut și cu ajutorul ofițerilor fostei securități au pus mâna pe vămile și porturile maritime și fluviale ale
României. Tunurile mari, milioanele de euro, traficul de țigări, parfumuri, GPL, și ulterior droguri, izvorăsc toate din aceeași obârșie. Vechea securitate de sorginte filorusă!
Fie că vrem, fie că nu vrem, că ne place sau nu ne place, fantoma hâdă a lui Ceaușescu ne rânjește când atacăm această temă.
Surse avizate pun pe seama „Frățiilor arabe” din România o evaziune fiscal anuală ce se ridică la suma de 30 de miliarde de euro. O sumă colosală, de aproape 10 % din PIB-ul României.
Rețeau Stavros – ultimul mare „tun” cu țigări de contrabandă descoperit de autoritățile din România/ Printre numele vehiculate în dosar apare și …. Nawaf Salameh
Revista Poliției Capitalei, în numărul din octombrie 2016 – link aici, publică un articol despre o poveste de contrabandă cu țigări desfășurată în Portul Constanța între anii 1996 – 1998. Între personajele din dosarul trimis în judecată la vremea respectivă ăl regăsim și pe Salameh Nawaf – „Salameh Nawaf, 36 de ani, cetățean român și – culmea – absolvent al Facultății de Medicină, și Saadeh Bachour, 41 de ani, cetățean sirian, asociat la SC „Alis BS Com“ SRL, se aflau subordonați lui Jamal Al Atm, care nu îi folosea pentru… vindecarea bolnavilor, ci pentru procurarea documentelor comerciale și de transport false (conosamente, facturi externe false, certificate de origine și de calitate etc.), diferite de cele originale. Cum a fost posibil ca, pe baza acestor falsuri evidente, să fie vămuite și eliberate din vamă 24 de containere (un tren întreg!) cu peste 20.000 de baxuri de țigări ASSOS, este complet de neimaginat.”
Gazeta de Sud, în data de 16 ianuarie 2003, publică un articol – „Sentinte in cazul celor 22 de inculpati in dosarul „Tigareta Portul Vechi“ Constanta” – link aici, din care cităm lista celor condamnați „Yaser al Douni – noua ani de inchisoare; Hassan Jamal Bacha – opt ani si sase luni de inchisoare; Mohamed Bakkour – opt ani si sase luni de inchisoare; Jamal Hammoud – opt ani si sase luni de inchisoare; Raid Mohamad Ali – sase ani de inchisoare; Ali Bachour – sapte ani de inchisoare; Khalid Ali Sherkhan – doi ani de inchisoare; Yahia Al Atm – sapte ani; Gheorghe Florica – sase ani si patru luni; Adrian Gherghina – sase ani; Gabriela Chiata – trei ani; Dan Carmen – trei ani de inchisoare, suspendare cu supraveghere; Mariana Focaru – trei ani, suspendare cu supraveghere; Stefan Gheorghe – trei ani de inchisoare cu suspendare; Marin Burada – trei ani cu suspendare; Petrica Ionel Tent – trei ani cu suspendare; Livia Mocanu – un an de inchisoare cu suspendare; Simona Marinescu – un an si sase luni cu suspendare; Lucian Paun – cinci luni cu suspendare; Cosmin Chiru – cinci luni cu suspendare si Mircea Marinescu – sase luni cu suspendare.”
Interesant este faptul că deși pe Nawaf Salameh îl regăsim în dosar, nu-l regăsim și pe lista condamnaților. Lucru care ne întărește o serie de suspiciuni.
Suspiciuni ce ne duc cu gândul la informarea cu caracter confidențiale între două instituții ale Statului Român care descriu o situație ciudată „ În 2015, Dmitry Mikhalchenko ocupa poziția de CEO al Portului Bronka, Sankt Petersburg, Rusia, controla direct sau prin interpuși un grup de firme cu afaceri în multe domenii (construcții, comerț, producție și distribuție de alcool, distribuție de produse petroliere, etc.), cu o avere de peste 300 mil $ era considerat unul dintre cei mai buni trei manageri din Sankt Petersburg dar și în primii 50 cei mai bogați și influenți oligarhi din regiune.
Ca urmare a afacerilor profitabile derulate până în acel moment, în 2015, Synergy/Beluga Group semnează un parteneriat de afaceri cu Alexandrion Group SRL pentru importul și distribuția mai multor tipuri de băuturi alcoolice pe piețele din Romania și Moldova. Astfel, relațiile apropiate dintre dl.Nawaf Salameh și oligarhul rus Dmitri Mikhalchenko (sau oamenii apropiați acestuia) se consolidează, Alexandrion devenind un important partener al rușilor pe piața din Romania.
Însă, în martie 2016, Dmitri Mikhalchenko multimilionarul oligarh rus a fost arestat și acuzat pentru contrabandă cu produse alcoolice din țările Uniunii Europene. Potrivit procuraturii din Rusia „produsele au fost achizitionate din diferite tari europene, colectate în portul Hamburg și apoi introduse ilegal în Rusia prin portul Bronka, controlat de Dmitri Mikhalchenko”. Oligarhul rus a fost găsit vinovat de contrabandă, organizarea și coordonarea unui grup de crimă organizată, trafic organizat cu produse petroliere, fraudă vamală, delapidare pe scară largă și deturnare de fonduri publice destinate lucrărilor de construcție ale Ministerului Culturii chiar și din cele destinate palatului lui Putin de lângă Moscova. În 2022 a fost condamnat la 20 de ani într-o colonie penală de înaltă securitate. Surse de la Moscova au afirmat faptul că multe dintre informațiile sensibile vehiculate în anturajul lui Putin au fost transmise în SUA și nu numai, pe acestă filieră informativă neconvențională.” (Disclaimer – acest text nu reprezintă părerea avizată sau neavizată a redacției Informația Brașovului. Acest text poate cuprinde lucruri, fapte, date și nume menționate cu scop informativ și nu reflectă în mod obligatoriu opinia oficială a publicației. Responsabilitatea pentru veridicitatea informațiilor aparține autorului, iar redacția nu își asumă răspunderea pentru eventualele erori sau inexactități. Interpretarea și utilizarea acestui conținut rămân la latitudinea cititorului.) – restul documentului îl găsiți aici – link aici .
Partenerii de afaceri intră în închisoare sau fug din țările în care sunt condamnați, Nawaf rămâne solitar și nevinovat. Interesant???!!!
E posibil ca Nawaf să nu fie doar Nawaf? Și să fie, de fapt, exponatul și reprezentantul unui grup greu de influență format din, să zicem, foști ofițeri de Securitate? Ofițeri de Securitate care prin influența și resursele lor să fie infiltrați în lumea politică și în administrație? Să fim în prezența unei structuri/ filiere de interese economice care trece peste lege și peste instituții? Este această rețea formată doar de foști ofițeri de Securitate sau avem și ceva reprezentanți ai intereselor străine, în speță Rusia? Sau a grupărilor Hezbollah, Hamas și Isis-K? E posibil ca toate afacerile pe care acesta le derulează cu un succes aparent, să fie de fapt un conglomerat de companii paravan pentru spălare de bani? Și asta dacă luăm în considerare și faptul că este acționar al unei companii din Cipru și are legături de afaceri cu Tarek Daoud una dintre persoanele extrem de influente în zona Libanului care sprijină facțiunile anti israeliene și anti americane printre care Hezbollah și Hamas? Conform surselor, Tarek Daoud nu este străin nici de relații de afaceri cu diverși oligarhi ruși și nici de banii dispăruți din Victoria Bank din Republica Moldova.
Informațiile de la Coface ne arată faptul că grupul de companii deținut de Nawaf nu prea e bancabil, având în vedere cifrele de afaceri. Vezi capturile de mai jos.

O altă sursă credibilă (mulțumim colegilor de la Ziua de Constanța) ne transmite pe 2 septembrie 2024 faptul că „Afaceriștii care dețin Alexandrion Grup, unul dintre cele mai cunoscute branduri de băuturi spirtoase, ipotechează mai multe terenuri din Constanța, pentru un împrumut de 12 milioane euro.” – link aici . Articolul transmite că o serie de imobile care aparțin companiilor în care Nawaf este acționar urmează a fi ipotecate la OTP Bank care de curând face parte din Grupul Banca Transilvania, pentru un împrumut de 12 milioane de euro.
Ce trebuie să înțelegem de aici? Că Nawaf se împrumută la bancă. Probabil pentru a achiziționa Octogon Gas & Logistics. Cumva, nu are bani în conturi și finanțează această tranzacție printr-un împrumut bancar?
Despre situația terenurilor ce aparțin companiilor din grupul Alexandrion, aflate localitatea Crucea, județul Constanța ce să mai spunem? Că sunt toate ipotecate la bănci?
Dar cu investițiile în industria hotelieră cum stă? Conform datelor oficiale, dacă hotelul deținut de Nawaf avea o cifră de afaceri de 15 milioane de lei și un profit de 1,3 milioane de lei, la nivelul anilor 2021 și 2022, cifra de afaceri devine 700 de mii, respectiv 800 de mii de lei, și profitul e negativ – minus 6 milioane și minus 9,5 milioane.
Putem să spunem că au fost ani pandemici, cel puțin 2021 și asta ne-a afectat pe toți. Dar vine anul de grație 2023 în care constatăm că la o cifră de afaceri de peste 15 milioane de lei, profitul este minus 6,3 milioane de lei. Cu alte cuvinte, investitorul strategic Nawaf are o gaură de 22,9 milioane de lei de când a achiziționat hotelul. Păi dacă ne raportăm la cifrele astea, ajungem la concluzia că acest hotel nu va fi niciodată profitabil.
Profesioniștii în domeniul ospitalității au o vorbă – „Cea mai bună spălătorie de bani este un hotel”.
De ce am ratat intrarea în NATO în 1997?
Am ratat intrarea în NATO în 1997 pentru că România trebuia să scoată la suprafaţă economia subterană. Era promisiunea preşedintelui Emil Constantinescu în faţa Senatul american. Contrabanda cu ţigări nu era prima pe agendă. Tinţa principală erau reţelele de trafic de arme.
Pe scurt – În anii ’90, România se confrunta cu traficul de arme. Unele dintre personajele implicate făceau și contrabandă masivă cu țigări, care aducea prejudicii bugetului național, undeva în jur de 2% din PIB-ul de la acea vreme. Pentru a combate această problemă, autoritățile au deschis dosarul penal “Țigareta 2”, o anchetă cu implicații în serviciile secrete. Ancheta a scos la iveală o rețea de contrabandă condusă de un sirian, care opera cu sprijinul unor oficiali români din mai multe ministere. Țigaretele de contrabandă erau aduse în țară cu avioane ucrainene și descărcate pe aeroportul Otopeni, sub protecția Serviciului de Protecție și Pază (SPP). În ciuda eforturilor autorităților, unii dintre capii rețelei de contrabandă au reușit să scape, iar dosarul a fost îngreunat de o campanie de dezinformare. – link articol .
Din articol ne-a atras atenția numele unui personal – Jamal Atm. Practic același personaj care-l găsim și în povestea de la începutul acestui articol. „Jamal al Atm a fost, ca şi Omar Haissam, ca şi Zaher Iscandarani, unul dintre capii lumii interlope a arabilor din România, implicaţi în acţiuni de contrabandă. Jamal Atm, un om deosebit de inteligent, conducea retaurantul Golden Fish care era un soi de paravan. Acolo până şi barmanul şi bucătarul făceau parte din reţeaua de contrabandă pe care o pusese la punct. Jamal Atm ca şi Omar Hayssam fuseseră informatori ai vechii securităţi, aveau legături cu structurile vechii securităţi. Erau bine relaţionaţi în lumea subterană a serviciilor secrete din România pentru că reţele fostei securităţi s-au conservat”, spune Marius Oprea, fost consilier prezidenţial.” – link articol .
Frățiile arabe n-au dispărut. Și-au diversificat portofoliul, au reinvestit profiturile și s-au asociat și cu mafia „de stat” din Rusia
Acum, unul dintre presupușii complici ai lui Jamal Al Atm, anunță că „Nawaf Salameh Family Office face un pas strategic major prin achiziţia Terminalului Octogon Gas & Logistics din Portul Constanţa, subliniind angajamentul grupului pentru investiţii diversificate, inclusiv în iniţiative energetice. Această achiziţie marchează un moment crucial în viziunea doctorului Nawaf Salameh pentru viitor, având implicaţii semnificative pentru securitatea energetică şi naţională a României şi pentru întărirea relaţiilor strategice între România şi Statele Unite ale Americii, în domeniul comercial şi în alte sfere.”
E de notorietate faptul că Rusia încearcă de ani buni să pună mâna pe terminalele GPL de la Marea Neagră cu scopul de a crea un monopol și de a trafica GPL cu acte falsificate, destabilizând astfel piața energetică din regiune și amenințând securitatea energetică a Europei de Est. Prin încercările sale repetate de influență și control asupra acestui sector strategic, Rusia urmărește să submineze independența energetică a țărilor riverane și să-și extindă influența geopolitică în regiune.
Pentru a atinge acest scop, Rusia s-a aliat cu Frățiile arabe, cele care dețin controlul traseelor de contrabandă cu orice din zona Portului Constanța Sud – Agigea, Midia Năvodari și Mangalia. Cum Frățiile arabe, utilizând vechile structuri de forță ale statului, și-au diversificat la umbra protecției furnizate în fața legii de către factorul politic, portofoliile de investiții, mâna de ajutor din partea Rusiei vine mănușă.
Totuși, care ar fi problemele terminalului OCTOGON GAS & LOGISTICS la momentul presupusei achiziții de către Nawaf Salameh Family Office?
În primul rând, se pare că respectivul obiectiv este așezat strategic pe alt amplasament decât cel declarat. Mai pe românește, terminalul e
posibil să fi fost construit pe o dana care nu există scriptic, dar există fizic. Și cum orice dana de acostare și dig de acces în România aparține Statului Român, se ivește o dilemă. Mai mult, pentru că dana nu exista, taxele de acostare a navelor erau încasate de OCTOGON GAS&LOGISTICS dar nu mai erau virate Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța în Portul Midia care se presupune că ar fi fost administratorul de drept al danei respective. Companie care nu plânge după veniturile neîncasate.
În al doilea rând, OCTOGON GAS&LOGISTICS a intabulat dana respectivă și figura ca proprietar. Și pentru că orice bun imobil poate fi ipotecat la bancă, dana existentă a fost ipotecată. Numai că legea în România spune foarte, foarte clar faptul că danele de acostare și digurile de acces aparțin Statului Român.
În al treilea rând, terminalul OCTOGON GAS & LOGISTICS e gard în gard cu un teren al Ministerului Apărării Naționale pe care se află un poligon de tragere. Acel poligon celebru de pe care n-a plecat o rachetă PATRIOT din baterie, sub ochii lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, anul trecut prin toamnă. Minister care n-a semnat nici un document de grănițuire cu OCTOGON GAS & LOGISTICS.
Tranzacția aceasta a fost aprobată de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe din România care bănuim că habar nu ara de aceste probleme. Sau are habar din moment ce din comisie fac parte reprezentanți ai SRI și SIE? Pentru că în tranzacția aprobată apar o dana maritimă și un cheu care ar trebui să fie proprietatea publica a statului român.
Dacă instituțiile care ar trebui să protejeze interesele naționale nu intervin, cine o va face? Este esențial ca în astfel de procese să fie pus pe primul loc interesul României și să ne asigurăm că orice investiție străină nu pune în pericol securitatea economică sau strategică a țării. Mai mult, ne întrebăm dacă cei responsabili de aceste decizii înțeleg impactul pe termen lung al fiecărei tranzacții și dacă sunt dispuși să răspundă pentru eventualele consecințe negative.
Oricum, Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe din România probabil avea habar și de faptul că în Portul Midia Năvodari s-a perindat foarte mult timp un personaj care observa navele care intrau și intrau în port cu un binoclu și din când în când dădea raportul la un telefon prin satelit. Personaj care utiliza un autoturism de serviciu proprietatea unei companii din Grupul Alexandrion, și care, cu o precizie de ceasornic scruta largul mării între orele 8:15 și 17:30 conform foii de parcurs – link aici .
Acum, să nu intrăm în mega amănunte în ceea ce privește această poveste în care sunt implicați spioni, traficanți, contrabandiști, companii de audit, bănci, instituții de stat pentru că informațiile complete le găsiți aici link aici, chiar într-un document în care două instituții „discrete” din România se informau între ele.
Având în vedere personajele, ne întrebăm foarte rezonabil care dintre petroliștii și gpl-iștii prezenți în Portul Midia – Năvodari urmează? Cui urmează să i se facă o „cheie” care fie să-l pună pe „goană”, fie să-l aducă în fața instanțelor de judecată? Oare cine este următoarea țintă? Vreun furnizor, vreun client, vreun concurent?
SURSE – Terminalul poate fi folosit pentru trafic ilegal
O sursă din cadrul unui serviciu de informații străin ne-a devoalat faptul că nu se așteaptă la nimic bun în urma acestei achiziții. Una dintre ipotezele de lucru ale respectivului serviciu pune acest terminal din Portul Midia Năvodari pe harta unui presupus trafic de arme și droguri. Practic, aceste servicii au informații potrivit cărora anumite cantități de arme și muniție sunt sustrase de pe frontul din Ucraina și sunt vândute sau schimbate pe droguri de mare risc. Aceste armele sunt transferate pe anumite rute de contrabandă către Orientul Mijlociu. Creierele din spatele acestei afaceri se pregătesc să ascundă armele în transporturi de cereale dintre Ucraina și porturile maritime din România, pentru ca mai apoi acestea să plece în larg către Orientul Mijlociu. Totodată, controlul unei dane portuare poate facilita intrarea în România a transporturilor de droguri de mare risc.
Având în vedere istoricul Frățiilor arabe în România, această ipoteză de lucru nu pare deloc fantezistă.
Astfel de informații sunt alarmante și aduc în prim-plan amenințări grave la adresa securității naționale și a întregii regiuni. Ipoteza ca un terminal portuar din România să fie folosit pentru trafic de arme și droguri este nu doar plauzibilă, ci și înspăimântătoare, având în vedere precedenta activitate a rețelelor criminale din regiune. Dacă aceste arme, sustrase de pe frontul din Ucraina, ajung în Orientul Mijlociu prin rutele românești de contrabandă, ne aflăm într-o situație de vulnerabilitate fără precedent.
Later edit – „Franța confiscă bunuri în valoare de peste 70 de milioane de euro de la doi oligarhi ruși” – link aici . „Justiția franceză a confiscat în sudul Franței bunuri de peste 70 de milioane de euro aparținând unui număr de doi oameni de afaceri de origine rusă, în cadrul unei anchete cu privire la o presupusă spălare de bani în circumstanțe agravante, (…) Procedura este interesată de modalitățile de achiziționare a bunurilor imobile, prin recurgere la împrumuturi acordate de către societăți private, cu domiciliul fiscal în Cipru sau pe Insulele Virgine britanice (…) În cadrul acestei proceduri, până în prezent s-au realizat opt confiscări imobiliare și confiscarea a două vehicule de lux, în valoare de aproape 69,8 milioane de euro și, respectiv, 670.000 de euro. De asemenea, părți sociale au fost confiscate, în valoare de 2,7 milioane de euro”.
Seamănă cumva această afacere cu ceea ce se întâmplă pe la noi cu terminalele oil&gas? E statul francez un pic mai rapid și mai îngrijorat de rețele formate de oligarhi ruși, spre deosebire de instituțiile românești care nu văd și nu aud deși sunt informate?
Se strânge lațul!
Disclaimer
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise sau din surse jurnalistice nepublice conform legislației naționale și europene.
#InformațiaBrașovului