Roxana Mînzatu răspunde întrebărilor comisiilor din Parlamentul European

Roxana Mînzatu, comisarul european desemnat din partea României, a oferit răspunsuri scrise la întrebările adresate de comisiile Parlamentului European, angajându-se să facă cariera didactică mai atractivă, în contextul în care 24 de state membre ale Uniunii Europene se confruntă cu o criză de profesori. De asemenea, ea a promis să îmbunătățească programul Erasmus+, pe care mulți studenți români îl consideră costisitor.

Audierea Roxanei Mînzatu

Audierea Roxanei Mînzatu, desemnată vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire, va avea loc pe 12 noiembrie, la ora locală 14:30, și se preconizează că va dura aproximativ trei ore. La acest eveniment vor participa eurodeputați din două comisii competente: Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și Comisia pentru cultură și educație (CULT). Alte două comisii, respectiv Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), vor avea un statut de invitați.

Angajamentele Roxanei Mînzatu

Până la audierea din luna viitoare, Mînzatu a răspuns la întrebările comisiilor din Parlamentul European, iar chestionarul care va sta la baza audierii a fost făcut public. În contextul crizei de profesori din statele membre, ea a subliniat că, deși competențele pentru abordarea acestor probleme revin în primul rând statelor membre, Uniunea Europeană poate și trebuie să sprijine aceste eforturi comune. Mînzatu a propus o Agendă pentru profesorii din UE, concentrată pe condițiile de muncă, formare și perspectivele de carieră ale acestora.

Iniciativa Alianței Europene a Școlilor

De asemenea, Mînzatu a menționat că va analiza posibilitatea lansării unei Alianțe Europene a Școlilor, menită să încurajeze cooperarea transfrontalieră și mobilitatea între instituțiile de învățământ din Europa. Ea a subliniat rolul central al profesorilor în promovarea valorilor europene și a asigurat că va colabora cu statele membre pentru a întări dimensiunea europeană a educației.

Îmbunătățirea programului Erasmus+

Roxana Mînzatu a afirmat că educația reprezintă o forță unificatoare și un element esențial al democrațiilor funcționale, iar programul Erasmus+ reunește tineri din întreaga Europă, promițând că va întări această inițiativă. Ea a subliniat importanța de a face mobilitățile oferite de Erasmus+ mai incluzive, asigurându-se că persoanele defavorizate și vulnerabile pot beneficia de acest program, contribuind astfel la consolidarea identității europene între generații și națiuni.

În plus, Mînzatu s-a angajat să dezvolte programul Erasmus+ pentru generația următoare, având în vedere o consolidare a segmentului de educație vocațională.

Intensificarea educației și formării vocaționale

Uniunea Competențelor are ca obiectiv principal consolidarea educației și formării vocaționale, considerată o cale esențială pentru facilitarea angajării și o corelare strânsă cu competențele necesare în mediul de afaceri. Roxana Mînzatu, comisarul european desemnat al României, a promis elaborarea unei strategii europene dedicate educației și formării vocaționale.

Egalitatea de gen, o prioritate esențială

Mînzatu a subliniat, de asemenea, importanța promovării egalității de gen, angajându-se să reducă la jumătate diferența de rată de ocupare profesională între bărbați și femei până în anul 2030, comparativ cu 2019. Aceasta este una dintre prioritățile Pilonului European al Drepturilor Sociale. „Sunt o susținătoare ferventă a drepturilor femeii și consider că egalitatea de gen este o valoare fundamentală, esențială pentru o societate democratică și o economie prosperă. Mă dedic să demonstrez că Uniunea Europeană poate deveni mai puternică prin egalitate și solidaritate”, a afirmat ea în fața eurodeputaților.

Strategia anti-sărăcie pentru Uniunea Europeană

În contextul întrebărilor legate de riscul sărăciei, care afectează 95 de milioane de persoane în Uniunea Europeană, Mînzatu a promis dezvoltarea unei Strategii UE anti-sărăcie care să ofere un nou impuls în această direcție. „Trebuie să ne concentrăm pe cauzele fundamentale ale sărăciei, inclusiv inegalitatea și injustiția socială, veniturile reduse și accesul limitat la servicii sociale esențiale”, a declarat ea, pledând pentru utilizarea fondurilor de redresare NextGenerationEU și a politicii de coeziune, precum și a noului Fond social pentru climă, care va reprezenta un instrument eficient în combaterea sărăciei legate de energie și transport.