Cancerul de sân: o problemă globală de sănătate

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer întâlnită la femei și reprezintă a doua cauză de deces, după cancerul pulmonar. Rata de incidență a acestei boli este în continuă creștere, ceea ce ridică semne de alarmă. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului estimează că, până în 2050, numărul cazurilor de cancer la nivel mondial va crește cu peste 75%.

Cancerul de sân nu face distincții și poate afecta orice femeie, indiferent de vârstă, rasă sau statut social. Cu toate acestea, măsurile de prevenție pot avea un impact semnificativ. Reducerea riscului de apariție a cancerului la sân și a altor afecțiuni mamare începe cu autoexaminarea regulată și continuă cu consultațiile medicale și investigațiile necesare.

Cine trebuie să facă anual mamografie?

Medicii recomandă autoexaminarea și ecografia sânilor ca metode de prevenție pentru toate femeile cu vârsta de până la 40 de ani, fie anual, fie la fiecare doi ani. Totuși, în anumite situații, este indicată efectuarea mamografiei mai devreme, în funcție de anumiți factori, cum ar fi:

Istoricul familial de cancer de sân

Dacă o rudă de gradul întâi (mamă, soră sau fiică) a fost diagnosticată cu cancer de sân, riscul personal de a dezvolta această afecțiune crește semnificativ. Este recomandat ca screening-ul să înceapă cu 10 ani înainte de vârsta la care ruda a fost diagnosticată, dar nu mai devreme de 30 de ani. De asemenea, prezența unei rude cu cancer ovarian poate crește riscul.

Vârsta (femeile peste 40 de ani)

Majoritatea recomandărilor medicale sugerează începerea mamografiei la vârsta de 40 de ani, însă acest aspect poate varia în funcție de istoricul familial și alți factori de risc. După 50 de ani, efectuarea screening-ului anual sau semestrial devine esențială pentru toate femeile, deoarece riscul de cancer de sân crește odată cu înaintarea în vârstă.

Expunerea la estrogen

Studiile sugerează că terapia de substituție hormonală, debutul precoce al menstruației (înainte de 12 ani) sau menopauza târzie (după 55 de ani) pot contribui la un risc crescut. Femeile care nu au avut copii sau care au avut prima sarcină după 30 de ani se află, de asemenea, într-o categorie de risc mai mare, datorită expunerii crescute la estrogen.

Factori de risc specifici

Genele BRCA1 și BRCA2 sunt asociate cu majoritatea cazurilor de cancer de sân ereditar. O femeie care moștenește o mutație a uneia dintre aceste gene are un risc crescut de a dezvolta cancer de sân. Testarea genetică este recomandată femeilor cu un istoric familial de cancer de sân sau ovarian, fiind realizată doar la indicația medicului.

Alte afecțiuni mamare anterioare

Prezența unor afecțiuni mamare benigne poate crește riscul de cancer de sân. Din acest motiv, persoanele afectate ar trebui să efectueze screening-uri mai frecvent, conform recomandărilor specialiștilor din domeniu.

Monitorizarea sănătății sânilor

În prezent, patologia sânului a devenit un domeniu de interes crescut, acoperind o varietate de probleme legate de funcționarea normală a sânilor. Acestea includ afecțiuni benigne, precum mastopatia fibrochistică și fibroadenomul, dar și condiții mai grave, cum ar fi cancerul de sân.

Este important de menționat că sănătatea sânilor nu se limitează doar la prevenirea și depistarea cancerului. Există numeroase alte aspecte care necesită o atenție constantă și o monitorizare adecvată.

Afecțiuni mamare benigne care necesită atenție

Deși multe afecțiuni mamare pot fi considerate benigne, este important să fie monitorizate cu atenție, deoarece pot provoca simptome neplăcute și, în unele situații, pot necesita intervenții medicale.

Mastopatia fibrochistică

Mastopatia fibrochistică este o afecțiune comună ce se manifestă prin prezența chisturilor multiple și a țesutului fibros în sâni. Aceasta poate duce la dureri sau o sensibilitate crescută, simptomele fiind influențate adesea de modificările hormonale din timpul ciclului menstrual. Este recomandată consultarea unui medic în următoarele situații:

• Dacă durerea devine severă și nu se ameliorează prin utilizarea analgezicelor simple.
• Dacă apar noduli noi care nu se modifică în funcție de ciclul menstrual.
• Dacă sânii prezintă schimbări de textură sau aspect.

Chisturile mamare

Chisturile mamare sunt saci plini cu lichid care se formează în țesutul mamar. Acestea se caracterizează printr-o formă rotundă, netedă și mobilă la palpare, având dimensiuni variabile. Uneori, un chist poate cauza durere, în special în apropierea ciclului menstrual. Diagnosticul se stabilește prin ecografie, iar în anumite cazuri, medicul poate recomanda aspirația chistului pentru a reduce disconfortul.

Fibroadenomul

Fibroadenomul este o tumoră benignă a sânului, frecvent întâlnită în rândul femeilor tinere. Acesta apare sub forma unui nodul ferm, neted și mobil, de obicei fără durere. Deși fibroadenomul este benign și nu prezintă riscuri de cancerizare, dimensiunea sa poate crește, în special în timpul sarcinii sau în perioada modificărilor hormonale.

Mastita și abcesul mamar

Mastita este o inflamație a sânului frecvent întâlnită la femeile care alăptează. Aceasta este cauzată de infecții bacteriene ce pătrund în țesutul mamar prin fisuri la nivelul mamelonului, provocând simptome precum durere, roșeață, febră și umflare. În cazul în care infecția nu este tratată corespunzător, riscul de formare a unui abces crește.

Papilomul intraductal

Papilomul intraductal reprezintă o formațiune tumorală benignă ce se dezvoltă în interiorul canalelor galactofore ale sânului. Aceasta poate provoca secreții mamelonăre clare sau sângeroase și poate fi identificată prin ecografie sau RMN. Deși este o afecțiune rară, este necesară evaluarea medicală pentru a exclude alte patologii. Monitorizarea regulată este crucială, mai ales în cazul în care secrețiile persistă sau se agravează.