Creșterea cazurilor de gripă în România

România se confruntă în prezent cu o creștere semnificativă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii. Gripa, o infecție virală acută a căilor respiratorii superioare, este cauzată de virusurile gripale A, B sau C. Deși majoritatea cazurilor se rezolvă fără complicații, gripa poate provoca probleme serioase, inclusiv afectarea sănătății plămânilor. În acest context, Dr. Sorin Avramescu, medic primar pneumolog la Cardio Clinique NCS, oferă informații despre impactul gripei asupra sănătății pulmonare și despre riscurile pentru pacienții cu afecțiuni pulmonare preexistente.

Impactul gripei asupra sănătății plămânilor

Dr. Sorin Avramescu subliniază că gripa este una dintre cele mai frecvente infecții virale, manifestându-se prin apariția bruscă a simptomelor, cum ar fi febra, durerile de cap intense, durerile musculare, dificultățile în respirație, tusea, durerea în gât, congestia nazală, vărsăturile și diareea, în special la copii.

Una dintre cele mai grave complicații asociate cu gripa este pneumonia, care apare din cauza deteriorării stratului epitelial al căilor respiratorii. Aceasta crește sensibilitatea căilor respiratorii, facilitând aderarea bacteriilor care pot provoca pneumonie. Pneumonia apare frecvent la pacienții cu un sistem imunitar slăbit, la vârstnici sau la cei cu afecțiuni cronice precum diabetul sau bolile pulmonare. De asemenea, fumătorii au un risc crescut de complicații pulmonare. Din aceste motive, pacienții vulnerabili sunt sfătuiți să se vaccineze împotriva gripei și să respecte măsurile de protecție și igienă personală, inclusiv renunțarea la fumat.

Complicațiile pulmonare cauzate de gripă pot fi clasificate în: pneumonie gripală primară, pneumonie bacteriană secundară, pneumonie provocată de agenți patogeni neobișnuiți sau la pacienți imunodeprimați, precum și exacerbări ale bolilor pulmonare cronice. Cele mai frecvente cazuri întâlnite sunt pneumoniile bacteriene secundare.

Semnele pneumoniei ca urmare a gripei

Dr. Avramescu explică faptul că semnele pneumoniei pot fi similare cu cele ale gripei, incluzând febra, frisoanele, dificultățile de respirație și tusea productivă. Dacă aceste simptome reapar după o perioadă de la debutul gripei, este indicat să se suspecteze o complicație, mai precis pneumonia. Consultul medical, anamneza pacientului și radiografia toracică pot ajuta medicul să determine dacă este vorba despre pneumonie.

Riscul de exacerbare a bolilor pulmonare preexistente

Dr. Sorin Avramescu avertizează că gripa poate agrava afecțiunile pulmonare preexistente, cum ar fi astmul sau BPOC. Aproximativ 25% din cazurile de exacerbare a bolilor pulmonare cronice sunt legate de gripă. De exemplu, copiii cu forme ușoare de astm care nu beneficiază de tratament pot suferi atacuri de astm în urma unei infecții virale, cum ar fi gripa. Este important de menționat că debutul astmului este adesea asociat cu viroze respiratorii, dar aceste legături sunt rare. Infecția virală poate influența starea de sănătate a pacienților, în special dacă boala nu a fost diagnosticată sau nu este controlată adecvat.

Impactul gripei asupra afecțiunilor respiratorii

Gripa poate declanșa simptomele astmului, o afecțiune care poate fi deja prezentă, dar în stare latentă. Aceeași situație se aplică și în cazul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), unde modificările la nivelul căilor respiratorii sunt mult mai greu de gestionat și tratat, având o evoluție și un prognostic mai sever.

Diferentierea simptomelor gripei și complicațiilor pulmonare

Dr. Sorin Avramescu, medic primar pneumolog, subliniază că cele mai frecvente complicații pulmonare în urma gripei sunt pneumonia bacteriană secundară. În aceste cazuri, pacienții observă o ameliorare a simptomelor inițiale de gripă, urmată de o reapariție a febrei, tusei productive și dificultăților de respirație în intervalul de 4 – 14 zile de la debutul bolii. Un alt semn al complicațiilor pulmonare este durata îndelungată a bolii.

Agenții patogeni cei mai frecvent implicați în pneumonia bacteriană secundară includ pneumococul (Streptococcus pneumoniae), stafilococul (Staphylococcus aureus) și Haemophilus influenzae tip b (Hib).

Indicații pentru investigații imagistice

O radiografie pulmonară sau alte investigații imagistice devin necesare în cazul reapariției simptomelor gripei, precum febra, dispneea și tusea productivă, pentru a distinge între gripă și complicațiile acesteia. Radiografia toracică permite medicului să identifice și să evalueze prezența pneumoniei.

Spitalizarea în cazul complicațiilor pulmonare

În majoritatea cazurilor, hidratarea și odihna sunt esențiale pentru recuperarea pacienților după gripă sau complicațiile cauzate de pneumonia asociată. Totuși, pacienții din categorii de risc, cum ar fi persoanele vârstnice, fumătorii sau cei cu afecțiuni pulmonare preexistente, pot dezvolta complicații severe care necesită spitalizare. Acestea includ pleurezia (acumularea de lichide la nivelul pleurei), diseminarea bacteriilor în sânge sau apariția sindromului de insuficiență respiratorie acută, caracterizat prin respirație rapidă și superficială, confuzie, somnolență, tegumente albastre, neliniște, anxietate, aritmie sau chiar pierderea conștienței. În toate aceste situații, este crucial să se solicite asistență medicală de urgență pentru internare și tratament adecvat.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 290.000 și 650.000 de persoane decedează anual din cauza complicațiilor cauzate de gripă. Prin urmare, persoanele din categoriile de risc ar trebui să ia măsuri preventive împotriva gripei și complicațiilor acesteia și să se adreseze medicului specialist imediat ce apar primele simptome.