Importanța intervenției medicale în recuperarea post-AVC

De la primele ore după un accident vascular cerebral (AVC) până la reintegrarea pacientului în viața de zi cu zi, intervenția medicală joacă un rol esențial în optimizarea rezultatelor. Dr. Cornel Brotac, medic specialist în Recuperare Medicală și Medicină Regenerativă, detaliază pașii importanți ai unui protocol modern de recuperare post-AVC, care îmbină principii din neurologie, terapie fizică și intervenții inovatoare regeneratoare.

„Primul element este recunoașterea rapidă a AVC-ului și instituirea tratamentului de urgență. Ulterior, în etapa acută spitalicească, pacientul beneficiază de o evaluare neurologică completă, care include funcția motorie, sensibilitate, echilibru, vorbire și deglutiție, stabilind astfel planul de intervenție specializat. Ghidurile internaționale recomandă o evaluare integrată și intervenții de recuperare cât mai timpurii”, explică Dr. Brotac.

Fazele recuperării după un accident vascular cerebral

Faza de recuperare precoce și subacută

În primele 1-3 luni după AVC, se observă cele mai semnificative progrese funcționale. Protocolul de tratament în această fază include:

• Terapie fizică (kinetoterapie) intensivă, ideal zilnic sau aproape zilnic, pentru mobilizarea trunchiului, membrelor și recuperarea mersului și echilibrului. „Conform ghidurilor, terapiile relevante ar trebui să dureze minimum 45 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână, pentru pacienții capabili să participe”, subliniază medicul.
• Ergo-terapie, destinat activităților cotidiene, precum spălatul, îmbrăcatul sau alimentatul, cu adaptări și strategii compensatorii.
• Logopedie, în cazul tulburărilor de vorbire, deglutiție sau comunicare, care implică evaluare în primele 72 de ore și intervenții specifice.
• Terapie cognitiv-emoțională, care vizează evaluarea și intervenția pentru tulburări de memorie, atenție și adaptare psihologică. Ghidurile actuale recomandă screening pentru aspecte cognitive și emoționale încă din faza spitalicească.

„În cazul pacienților mei, integrez un protocol de medicină integrativă în recuperarea post-AVC, care include suport celular, oxigen hiperbaric și terapii complementare. Acestea sunt considerate proceduri adjuvante la terapia neurologică și de recuperare, nu înlocuitoare”, explică Dr. Brotac.

Faza de recuperare tardivă și reintegrarea

După 3 luni, deși ritmul progresului poate scădea, recuperarea continuă, uneori pe parcursul mai multor ani. În această etapă, protocolul impune menținerea unui program de terapie adaptat, ce include fizioterapie, exerciții de rezistență, antrenamente cardiorespiratorii și îmbunătățirea forței musculare, coordonării și mersului. Ghidurile sugerează că antrenamentul cardiorespirator ar trebui să fie recomandat indiferent de vârstă sau severitate, după ce pacientul a fost stabilizat.

„Este esențial să înțelegem că «recuperarea sănătoasă» nu se referă doar la restabilirea funcției motorii, ci și la reechilibrarea integrativă a pacientului pe plan fizic, cognitiv, emoțional și social”, subliniază specialistul.

Măsuri de prevenire a recidivei

Un protocol eficient de recuperare post-AVC trebuie să includă și măsuri de prevenire a recidivei, precum controlul tensiunii arteriale, lipidelor și glicemiei, o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și renunțarea la fumat. Ghidurile recente indică faptul că monitorizarea oboselii și a stării psihice pe termen lung sunt vitale pentru succesul recuperării.