Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a aprobat, în seara de 28 iulie, memorandumul care permite organizarea concursurilor pentru 6.850,75 posturi vacante din sistemul public de sănătate. Este o măsură necesară și așteptată de spitale, dar momentul aprobării și modul în care au fost împărțite posturile au deschis o dispută politică ce trebuie lămurită prin cifre și criterii transparente.

Ministerul Sănătății transmisese încă din 7 iulie o primă variantă pentru 7.621 de posturi. Documentul prevedea 1.910 posturi pentru medici, 2.955 pentru asistenți medicali, 2.261 pentru personal auxiliar, 436 pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare și 59 pentru cercetare. Varianta aprobată trei săptămâni mai târziu este mai mică cu 770,25 posturi.

Conform datelor oficiale, memorandumul adoptat de Guvern deblochează 6.452 de posturi în spitale și 398,75 în serviciile județene de ambulanță. Din total, 2.593 sunt pentru asistenți medicali, 2.567 pentru personal auxiliar, 1.433,75 pentru medici și 257 pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni.

Parlamentul a ales o soluție mai flexibilă

La o zi după aprobarea memorandumului, Camera Deputaților a adoptat, cu 237 de voturi pentru, 11 împotrivă și 40 de abțineri, legea care permite unităților sanitare să organizeze concursuri pentru posturile vacante existente și bugetate, în limita bugetelor aprobate. Amendamentul inițiat de PSD nu fixează un număr național de angajări, ci lasă managerilor posibilitatea să decidă ce posturi trebuie ocupate în funcție de nevoile fiecărui spital.

Cele două instrumente nu se exclud. Memorandumul produce un efect imediat pentru lista aprobată de Guvern, în timp ce legea, după promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, ar elimina dependența permanentă de derogări punctuale. Diferența este importantă: spitalele ar putea ocupa posturile vacante și finanțate fără să aștepte de fiecare dată aprobarea Executivului.

De ce a primit Bihorul 131 de posturi?

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a cerut public explicații pentru distribuirea posturilor. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, Spitalul Județean Bihor primește 131 de posturi pentru un județ cu aproximativ 551.000 de locuitori. Spitalul Județean Bacău primește 77 de posturi, Brașovul 65, Clujul 51, iar Constanța 65.

Diferențele sunt vizibile și la institutele care tratează pacienți din întreaga țară: Institutul „Matei Balș” primește 15 posturi, Institutul Oncologic București 22, Institutul „C.C. Iliescu” 24, Institutul Clinic Fundeni 86, iar Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” 24.

Numărul populației nu poate fi singurul criteriu. Contează complexitatea cazurilor, adresabilitatea regională, gradul de ocupare și bugetul fiecărei unități. Tocmai de aceea diferențele mari trebuie explicate public. Ilie Bolojan a declarat că repartizarea s-a bazat pe ponderea cheltuielilor de personal și pe gradul de ocupare a paturilor. Premierul interimar a mai spus că spitalele solicitaseră 26.000 de posturi, raportat la peste 190.000 de angajați existenți, și că aproximativ 2.000 de posturi au fost redirecționate către spitale județene, centre universitare și unități cu adresabilitate ridicată.

Cine a blocat și cine a deblocat angajările

Disputa privind răspunderea politică nu începe în 2026. Alexandru Rogobete susține că un memorandum aprobat în 2023 a permis ocuparea a aproximativ 4.000 de posturi în unitățile Ministerului Sănătății, urmat de o derogare separată pentru spitalele administrației locale, iar două memorandumuri din 2024 au deblocat peste 7.600 de posturi.

Vlad Voiculescu a răspuns că blocarea angajărilor pentru 2025 a fost decisă în decembrie 2024 de Guvernul Ciolacu și că sistemul memorandumurilor a obligat spitalele să ceară derogări de la București. Acest contraargument nu anulează întârzierea actuală, dar arată că problema este mai veche și că responsabilitatea nu poate fi redusă la un singur partid sau la un singur premier.

Cazul Spitalului „Marie Curie” arată însă efectul concret al deficitului de personal. Guvernul a aprobat separat 22 de posturi de asistenți medicali pentru redeschiderea a cinci paturi ATI destinate nou-născuților, închise din lipsă de personal. În spațiul politic, blocarea posturilor a fost legată și de tragedii în care au murit copii. Până la apariția unei anchete sau a unui raport oficial, o relație directă de cauzalitate nu poate fi prezentată ca fapt demonstrat. Este însă confirmat că lipsa angajaților a redus capacitatea unei secții critice.

Deblocarea posturilor este un pas necesar, indiferent cine își asumă meritul. Miza reală nu este victoria politică a Guvernului sau a opoziției, ci ocuparea rapidă a posturilor acolo unde lipsa unui medic, a unei asistente sau a unei infirmiere poate închide un pat de terapie intensivă. Pentru ca suspiciunile de favoritism să fie înlăturate, Guvernul trebuie să publice metodologia completă și datele folosite pentru fiecare spital.

Surse: Ministerul Sănătății, Digi24, News.ro, Radio România Iași și HotNews.