Depozite ale Biroului Vamal cu mărfuri de contrabandă confiscate, incendiate intenționat, conform autorităților/ Frățiile arabe controlează rețele de evaziune fiscală și trafic de substanțe interzise pe teritoriul României/ Rusia a intrat și ea, cu ajutorul frățiilor arabe, pe „piața neagră” a importurilor din România/ Rusia vrea să achiziționeze active românești în domeniul energiei și active din porturile strategice de la Dunăre și Marea Neagră prin intermediul companiilor cu sediu în paradisuri fiscale și cu ajutorul frățiilor arabe/ Congresul SUA – Premierul Netanyahu condamnă în termeni duri HAMAS/ Uniunea Europeană scoate în afara legii grupările HAMAS și HEZBOLLAH/ Combinații economice la nivel înalt prin offshore-uri cu acționari urmăriți internaționali pentru apropierea de grupările HAMAS și HEZBOLLAH care vor să pună mâna pe porturile strategice ale României
Ne aflăm în fața unui subiect greu, subiect pe care autoritățile din România ar prefera să-l ascundă bine sub preș. De ce l-ar vrea ascuns sub preș? Pentru ca nici un român, exceptându-i pe cei familiarizați cu tehnicile mafiote, să nu afle de fapt ce se ascunde în spatele marilor capturi de droguri, de uree, de haine și încălțăminte contrafăcute, țigări fără timbru, parfumuri fake, freon, GPL și alte bunuri care tranzitează vămile noastre și care, uneori, mai sunt confiscate.
Vama și Poliția de Frontieră trebuie să raporteze că punctele de trecere ale frontierei sunt impenetrabile. Asta în timp ce vămile noastre sunt șvaițer, de contrabandă neocupându-se exact cei care nu vor să se ocupe. Asta cu largul concurs al vameșilor care, uniți într-o veritabilă frăție a șpăgii, veghează ca nouă să ne fie bine. Ca să nu ne fie rău!
Cu toate acestea, unele transporturi sunt deconspirate și confiscate, bunurile fiind dosite prin diferite depozite, multe dintre ele lipsite de minimul legal de protecție contra furtului. Și exemple avem. De pildă, au existat numeroase cazuri în care mărfuri de valoare, confiscate în urma unor operațiuni de contrabandă, au ars în depozitele instituțiilor statului.
Un astfel de caz notoriu a fost cel al depozitului din Vama Giurgiu unde au fost stocate bunuri confiscate în valoare de milioane de euro. „Un incendiu care a izbucnit sâmbătă în Vama Giurgiu a reușit să fie stins abia după 9 ore. Autoritățile au deschis un dosar penal pentru distrugere, pentru că există indicii că focul ar fi fost pus intenționat.” – titra Digi24 în ianuarie 2022 – link aici .
Aceste incidente subliniază o problemă sistemică legată de gestionarea ineficientă și coruptă a resurselor statului. Este evident că lipsa de responsabilitate și de măsuri adecvate de securitate contribuie la perpetuarea unui climat de impunitate, în care infractorii se simt încurajați să continue activitățile ilegale.
Istoric vorbind, după schimbarea de regim din 1989, noua putere cu metehne noi și aspirație de îmbogățire rapidă, pusă pe acumulare sălbatică de capital pentru ziua în care capitalul românesc va concura pe piața liberă cu capitalul străin, a dat frâu liber jafului de proporții epice. Privatizările dubioase, corupția instituționalizată și lipsa de transparență au devenit caracteristici definitorii ale acestei perioade. Resursele țării au fost vândute pe nimic, iar marile industrii au fost distruse sau cedate pe sume derizorii către investitori străini sau locali, fără a se ține cont de interesele naționale sau de bunăstarea populației.
Aceste practici au dus la o polarizare extremă a societății, cu o minoritate îmbogățindu-se rapid pe seama majorității, care s-a confruntat cu șomajul, sărăcia și lipsa perspectivelor. În loc de o tranziție lină către o economie de piață funcțională și echitabilă, România a trecut printr-o perioadă de haos economic și social, marcată de scandaluri de corupție și de o degradare constantă a încrederii în instituțiile statului.
Rețelele arabe care au fost construite de fosta securitate cu suport sovietic din partea KGB începând cu finalul anilor 70 ai secolului trecut, au ieșit din subteran, acolo unde făceau contrabandă sub oblăduirea și complicitatea securității, după 1989, beneficiind atât de sprijinul fostei securități cât și de o legislație ambiguă, instituții de control slabe și corupte și angajați vamali deveniți complici. Nume ca Zaher Iskandarani sau Omar Hayssam, păreau că sunt noua elită economico-financiară, ei fiind sprijiniți de grupuri de interese din partea fostei securități și a politicului. Alte nume sonore de conaționali cu cei doi de mai sus și care pozează în oameni de afaceri onorabili apar ca acționari ai unor companii offshore cu sediul în Cipru și au legături inclusiv de rudenie cu familia Dauod care sprijină grupările teroriste Hamas și Hezbollah. Asupra acestei familii planează suspiciuni rezonabile de implicare în explozia din Portul Beirut din cauza azotatului de amoniu depozitat necorespunzător. – link aici .
Astfel, frățiile arabe i-au adjudecat o mare parte din importurile de legume și fructe, de contrabandă cu țigări, haine și încălțăminte contrafăcute, parfumuri falsificate și mai nou droguri. Statisticile scurse prin presă indică evaziune fiscală prin companiile falimentate intenționat de aceste rețele de aproape 10 procente din PIB-ul României. Practic 30 de miliarde de euro pleacă din țară anual spre companii offshore deținute de cetățeni arabi sau spre alte companii din Turcia și Orientul Mijlociu. Ne întrebăm de ce instituțiile Statului Român, respectiv ANAF, Vama, DNA, DIICOT și inclusiv nenea ală care face bau-bau pe la televizor cu e-factura pentru persoane fizice, Boloș pe numele lui, ministru de finanțe ca ocupație, evită să deranjeze aceste rețele care vlăguiesc de zeci de ani România?
Surse din serviciile de informații spun despre faptul că o parte din acești bani sunt folosiți pentru a sprijinii rețelele teroriste Hezbollah și Hamas. Cu alte cuvinte, România din cauza unor instituții cu atribuții de control care nu-și fac treaba, ajunge să sprijine terorismul. Și aici avem o legătură care creează multe suspiciuni, o legătură dezvăluită presei, a unui cetățean român de origine arabă, acționar într-un offshore din Cipru controlat de familia Daoud – link aici .
Odată cu începerea conflictului armat din Ucraina, s-au intensificat și activitățile economice subterane ale Rusiei. Moscova, din cauza embargoului, a infiltrat și dezvoltat rețelele arabe de contrabandă, diversificând gama de bunuri ce 
penetrează vămile României. Acestea au adus Gaz Petrolier Lichefiat, produse petroliere și pesticide, chiar și droguri de mare risc sub protecția rețelelor arabe. Mai mult, Rusia încearcă să achiziționeze prin interpuși terminale de Gaz Petrolier Lichefiat precum și alte active în domeniul energiei. Tot surse din cadrul serviciilor de informații dezvăluie faptul că există negocieri avansate cu oameni de afaceri ce aparțin frățiilor arabe care să investească în domeniul energiei și al transportului maritim și fluvial din România ( mai ales porturile Mangalia și Năvodari), funcționând ca o interfață pentru Moscova, promițându-li-se în schimb exclusivități pentru comerț cu alcool în teritoriile ocupate ale Ucrainei de către Rusia. În această poveste mai apar și demnitari și foști demnitari de peste ocean care îi susțin pe cei din frățiile arabe, lăsând să se înțeleagă că au girul serviciilor secrete americane. Pentru neinițiați în cazuistica serviciilor de informații, e cazul să spunem că „despre foști – numai de bine – Amin!)
Și totuși ce se întâmplă cu drogurile confiscate în România? Unde ajung ele?
O știre de la mijlocul anului 2014 ne anunță „Cum s-au furat 70 de kg de droguri de sub nasul autorităților din Portul 
Constanța Sud Agigea” – link aici . Pe scurt, un cetățean libanez ascunde într-un container ce venea din Brazilia 100 kg de cocaine. Cocaina este depistată, confiscate și depozitată într-un loc presupus sigur în custodia autorităților. „Din Portul Constanţa Sud Agigea a dispărut, la sfârşitul anului trecut, o cantitate de peste 100 sută de kilograme de cocaină. Procurorii DIICOT au pus mâna pe beneficiarul şi organizatorul transportului, doar pe o parte din cantitatea presupus introdusă, dar nu şi pe reţeaua portuară care a oferit protecţie traficanţilor.”
Paranteză! Ați auzit de vreo schimbare notabilă în Vama Constanța cu ocazia acestui eveniment. Exact! Nici noi.
Rețeta este clasică: cetățean arab, investitor, multe companii în faliment, imagini surprinse cu el și diferiți șefi de instituții la cafele în locuri publice, scurgeri de informații, rețele portuare ce oferă protecție traficanților, marfă confiscată, depozitată și dispărută.
La începutul lui 2015, Adevărul titra – „Patronul unui restaurant libanez din Capitală, reţinut pentru trafic de droguri. Prins în flagrant cu 12.000 de euro” – link aici . „Selman Assad, patronul unui restaurant cu specific libanez din Capitală, a fost reţinut, joi, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care îl acuză de trafic de droguri de mare risc, după ce l-au prins având asupra sa 12.000 de euro ce ar fi fost obţinuţi din vânzarea a aproape 300 de grame de cocaină. Potrivit anchetatorilor (…) Assad a deţinut, transportat şi comercializat în Capitală diferite cantităţi de droguri.”
Alephnews, aprilie 2022 – „Captură uriașă de droguri la Constanța, înainte de 1 Mai: 25 de kg de cannabis, 313 grame de cocaină, peste 10.000 de comprimate de ecstasy” – link aici. „(…) polițiștii au indisponibilizat peste 25 de kilograme de cannabis, 313 grame de cocaină, peste 10.000 de comprimate de ecstasy, 3,9 grame MDMA, 919 grame de amfetamină și 600 de grame de metamfetamină, se arată într-un comunicat al Poliției Române.”
Constanța de Azi, iulie 2020 – „Cum a ajuns o tonă de cocaină pe plajele din Constanța. Fapte parcă desprinse din filmele cu Escobar” – link aici . „În perioada ianuarie 2019-martie 2019, inculpaţii s-au constituit într-un grup infracțional organizat cu scopul de a transporta o cantitate semnificativă de cocaină din America de Sud – Brazilia, Portul Belem, furnizată de inculpatul N.E.N.J. zis „SHEIK-UL” (cetățean libanez cu reședința în Brazilia), iar ulterior de a extrage această cantitate de cocaină din apele teritoriale românești ale Mării Negre și de a o preda persoanelor din cadrul grupării infracționale responsabile cu transportul acesteia spre țări din Europa de Vest şi Balcanii de Vest, în vederea plasării pe pieţele din Europa”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.”
Replica On Line, aprilie 2024 – „Percheziții la Constanța! Mai multe persoane, arestate pentru trafic de droguri de risc.” – link aici. „Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța, au documentat, în două cauze penale, activitatea infracțională a mai multor persoane, cercetate pentru trafic de droguri de risc și efectuarea de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație.”
Capturi de droguri de mare risc, există. Mult sub nivelul traficului de droguri din România. Și de aici pleacă două întrebări având în vedere faptul că pentru a eradica consumul de droguri e nevoie să suprimi traficul și nu consumatorii.
Prima întrebare – Instituțiile de forță ale statului cunosc faptul că vămile din România sunt penetrate de rețele de crimă 
organizată, unele dintre ele fiind chiar controlate de acestea. De ce nu se iau măsuri suplimentare? Ca de exemplu rotirea vameșilor, numirea lor în interes de serviciu la alte vămi? Sau controale suplimentare? Rezultă, cumva, din incapacitatea instituțiilor faptul că rețelele de crimă organizată au ajuns la vârf, în preajma decidenților politici? Și că treburile merg unse pentru anumite buzunare asta în timp ce drogurile ne ucid copiii și banii încasați sponsorizează terorismul internațional și războaie ilegitime?
A doua întrebare – instituțiile Statului Român, deși sunt informate, nu iau măsuri pentru a stopa tentativele de achiziție a diverse active din domeniul energetic sau chiar dane portuare maritime, achiziții care se fac cu scop de contrabandă, achiziții care se fac cu bani proveniți din contrabandă și trafic de droguri? Pentru că totuși, suntem o țară a UE! Mai mult, de ce nu sunt opriți cetățeni arabi, vechi rezidenți ai fostei securități, despre care există date certe, clare, de implicare în activități ilegale, de la a face investiții care sunt profitabile pentru organizațiile teroriste din Orientul Mijlociu și pentru Rusia?
Mai mult, bănci serioase sunt atrase de acești cetățeni arabi, vechi rezidenți ai fostei securități, în circuite financiare și în licitații trunchiate. Se riscă oare vreo bancă să-i explodeze în față un scandal după modelul Slatina – Olt cu finanțări ale anumitor partide cu bani proveniți din traficul de droguri de mare risc sau de GPL de origine rusească introdus în România cu alte false și transvazat în larg. Sunt băncile conștiente de ceea ce fac, riscând banii deponenților și ai investitorilor? Sau nu?
Concluzia e clară! Apropierea din punct de vedere politic de Rusia a Statului Român ar duce la proliferarea acestor rețele împământenite aici. Asta în timp ce apropierea de SUA și UE ar duce la diminuarea și chiar eradicarea acestor practici. Statul Român, noi, cetățenii, avem de câștigat dacă legea este respectată. La fel ca și aspirațiile spre o democrație consolidată. Pentru că asta însemnă dezvoltare sustenabilă și securitate. În schimb Rusia se pregătește să ne ofere mizerie, crimă organizată și oligarhi provenii din KGB.
La nivel european este cunoscut faptul că rețelele de crimă organizată ale frățiilor arabe sponsorizează terorismul. Ca atare, unele state au luat măsuri concrete pentru a preveni atât acte teroriste pe teritoriul lor cât și acțiuni de sprijin ale organizațiilor teroriste de pe teritoriul lor.
Euractiv, ianuarie 2024 – „Uniunea Europeană va adopta un “regim de sancțiuni” împotriva Hamas” – link aici. „ Consiliul European pentru Afaceri Externe va adopta luni (22 ianuarie 2024 – nota redacției) la Bruxelles “un regim de sancțiuni împotriva Hamasului palestinian”, a declarat joi purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului francez al Afacerilor Externe, notează La Libre Belgique (…) Este un regim de sancțiuni care vizează indivizi și transferuri de fonduri”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct Christophe Lemoine în timpul unei conferințe de presă la Quai d’Orsay.”
Ziare.com, noiembrie 2023 – „Germania a interzis de miercuri (1 noiembrie 2023 – nota redacției) activităţile grupării islamiste Hamas, deja desemnată ca organizaţie teroristă la nivel naţional şi al Uniunii Europene, şi ale grupării pro-palestiniene Samidoun, a anunţat Ministerul de Interne de la Berlin condus de Nancy Faeser. (…) În privinţa Hamas, am interzis azi complet activităţile unei organizaţii teroriste al cărei obiectiv este să distrugă statul Israel”, a declarat Faeser într-un comunicat preluat de Reuters.” – link aici.
Și totuși, rezidă o întrebare. Unde sunt drogurile confiscate? Au fost ele distruse? Există procese verbale cu cantitățile distruse? Și spunem asta pentru că, având în vedere incapacitatea instituțiilor noastre și istoricul lor, e posibil ca drogurile confiscate să fie repuse pe piața neagră, valorificate de aceleași rețele cărora le-a fost confiscate. La fel ca alte bunuri confiscate – țigări, băuturi alcoolice, parfumuri, îmbrăcăminte și încălțăminte de firmă, jucării contrafăcute, care fac obiectul unor dosare de cercetare penală.
Am notificat diferite instituții ale Statului Român, solicitând să ne pună la dispoziție sau măcar să ne transmită dacă există planuri de pază, avize și autorizații pentru clădirile în care sunt depozitate bunuri confiscate, inclusiv droguri de mare risc. Am solicitat să ne indice (în cazul în care sunt publicate) sau să ne pună la dispoziție procese verbale de valorificare a bunurilor, acolo unde pot fi vândute, sau procese verbale de distrugere a mărfurilor contrafăcute sau incinerare a drogurilor confiscate (chiar, voi ați văzut așa ceva pe undeva?). Am primit un răspuns cu celeritate din care reieșea …nimic. Fie doream să aflăm informații nedestinate publicului, clasificate, fie ni s-a transmis să ne adresăm altor instituții abilitate, fără să fie nominalizate. Un fel de marș de aici că ne deranjați la serviciu.
Ca atare să nu cumva să ne mirăm când o să ne găsim copiii drogați pe străzi sau la UPU în stare gravă începând cu vârste fragede. E doar începutul distrugerii României de mâine, a generațiilor care speram că ne vor plăti pensiile.
Și ar mai fi ceva pe lângă chestiunea de mai sus. Intrarea României în spațiul Schengen și pe cale rutieră ar duce la dezvoltarea relațiilor economice cu alte state membre UE. Cu două consecințe. Prima, o mai bună verificare a transporturilor care intră în România din țări non-UE. A doua, scăderea timpilor pentru transporturile rutiere către țările UE. Care s-ar traduce în eficientizarea exporturilor. O gură de oxigen de care România are nevoie și care ar mai adăuga, atenție, câteva procente bune la PIB și implicit încrederea investitorilor.
Ori, acest lucru Rusia nu vrea să-l vadă în România. Orice stat dezvoltat la umbra Rusiei este o palmă dată acestui sistem autocratic. Ca atare Rusia se implică cu foarte mulți bani ca lucrurile să rămână așa.
Nu putem să mai concepem o Românie în care să nu se vorbește în termeni de dezvoltare, piață concurențială reală, democrație și aspirații occidentale. Nu mai putem concepe o Românie care nu stă la masa statelor NATO și la masa UE. Este imperativ necesar să ne continuăm drumul pe această cale, consolidându-ne statutul de partener de încredere și de actor important pe scena internațională. Trebuie să rămânem fermi în promovarea valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Doar astfel vom putea asigura un viitor prosper pentru toți cetățenii noștri, un viitor în care fiecare român să se simtă mândru și respectat.
Dar asta înseamnă eradicarea rețelelor de evaziune fiscală și contrabandă a frățiilor arabe și implicit excluderea oricărei tentative a Rusiei de a prelua active în domeniul energiei din România. Și mai înseamnă și o verificare mai temeinică a investițiilor non-UE, a acționariatului din companiile offshore care acționează prin filiale și pe teritoriul României. Și implicit diminuarea banilor negri din economie care alimentează atât corupția generalizată de la noi, cât și rețelele teroriste din Orientul Mijlociu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
#InformațiaBrașovului