Diana Șoșoacă promovează mesaje controversate

Diana Șoșoacă a stârnit controverse printr-un clip video postat de colegul său de partid, Luiz Lazarus, în care a afirmat „Trăiască Legiunea și Căpitanul”, referindu-se la Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionarilor. În calitate de europarlamentar și senator, Șoșoacă profită de imaginea sa publică și continuă să promoveze mesaje antisemite și propagandă legionară, în ciuda interdicțiilor legale care reglementează astfel de comportamente, chiar din cadrul Parlamentului.

Holocaustul din România

Între anii 1937-1943, sute de mii de evrei au fost uciși de autoritățile române, un episod tragic din istoria României cunoscut drept Holocaustul din România, parte integrantă a Holocaustului european orchestrate de Germania nazistă sub conducerea lui Adolf Hitler.

Teorii ale conspirației și mesaje antisemite

Recent, crizele globale, cum ar fi pandemia COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și conflictul din Fâșia Gaza, au dus la o resurgență a teoriilor conspirației și a mesajelor antisemite, conform declarațiilor Adinei Marincea, cercetătoare la Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Declarații sistematice

Referitor la comentariile antisemite ale Dianei Șoșoacă, Adina Marincea a subliniat că acestea nu sunt accidentale. Ea a afirmat că Șoșoacă colaborează constant cu personalități notorii din rândul antisemiților și negaționiștilor români, oferindu-le o platformă pentru a-și exprima opiniile. Aceasta a subliniat că este o practică repetată, care durează de mai bine de un an.

Intervenții în Parlament

În mai 2024, în timpul unei ședințe solemne a Parlamentului dedicată relațiilor cu Israelul, Șoșoacă a strigat „Trăiască Garda!”, referindu-se la Garda de Fier, o mișcare antisemită fondată de Codreanu. Ulterior, în noaptea dintre 5 și 6 octombrie, în urma unei atenții mediatice generate de decizia Curții Constituționale a României de a-i interzice candidatura, ea a reluat aceste mesaje într-un clip live pe Youtube, afirmând: „Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât trăiască Legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor.”

Legislația românească și consecințele

În România, legea interzice „promovarea persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Cei care încalcă această lege riscă pedepse cu închisoarea, de la câteva luni până la trei ani, precum și restricționarea unor drepturi. Specialiștii consideră că aceste declarații ar putea atrage răspunderea penală, nefiind în competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Declarațiile lui Csaba Asztalos și implicarea Parchetului General

Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a subliniat că anumite declarații ar putea atrage analiza răspunderii penale, nu doar contravenționale. Parchetul General s-a autosesizat în legătură cu acest caz, conform unor surse. În luna februarie 2024, Institutul „Elie Wiesel” a sesizat din nou Parchetul, după ce partidul lui Șoșoacă a emis un comunicat de presă în care erau citate versuri ale poetului legionar Radu Gyr.

Reacția Institutului „Elie Wiesel”

Institutul „Elie Wiesel” a precizat că nu intenționează să depună o sesizare în privința declarațiilor liderului Partidului S.O.S. România. De-a lungul timpului, instituția a făcut mai multe sesizări către Ministerul Public în legătură cu manifestările publice de negare a Holocaustului și apologia organizațiilor de extremă dreaptă. Cu toate acestea, nu se cunoaște stadiul acestor sesizări și dacă organele de cercetare penală lucrează la aceste cazuri. Institutul a subliniat că orice cetățean are dreptul de a sesiza autoritățile competente în cazul în care consideră că a fost încălcată legea.

Nocivitatea discursului Dianei Șoșoacă

Adina Marincea, cercetătoare la Institutul „Elie Wiesel”, a explicat de ce discursul Dianei Șoșoacă este considerat nociv. Ea a menționat că acesta reprezintă o instigare la ură și, în unele cazuri, la violență pe criterii etnice și religioase, interzise prin lege. Această interdicție este justificată de istoria tragică a Europei, în care România, sub conducerea lui Antonescu, a fost responsabilă pentru moartea a aproximativ 380.000 de evrei în timpul Holocaustului.

Marincea a subliniat că Diana Șoșoacă a reușit să capteze atenția unui public semnificativ din România prin funcțiile pe care le-a deținut. Astfel, instigarea la ură antisemită și negarea ororilor Holocaustului pe care le promovează pot influența publicul, mai ales într-o societate cu un nivel de educație și cunoștințe istorice scăzut.

Prejudecățile antisemite în România

Cercetătoarea a adăugat că prejudecățile antisemite există în România la un nivel destul de ridicat, fiind amplificate de evenimentele internaționale din ultimii ani. Crizele sociale au dus la renașterea teoriilor conspiraționiste antisemite, care oferă explicații simpliste și caută un „dușman” responsabil pentru problemele societății. Aceste narațiuni, adesea bazate pe stereotipuri vechi, sunt utilizate pentru a alimenta prejudecățile deja existente împotriva populației evreiești.